Factorii care influenteaza planificarea activitatilor de transport

Содержание

Слайд 2

Planificarea unui sistem de transport =planificarea tuturor mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor

Planificarea unui sistem de transport =planificarea tuturor mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor

de transport, grupate după un anumit criteriu:
1. Criteriul tehnic
2. Criteriul geografic
3. Criteriul organizatoric
4. Criteriul obiectului transportului
5. Criteriul integrării în procesul de producţie
6. Confortul călătoriei
7. Reducerea poluării mediului înconjurător
Слайд 3

1. Planificarea dupa criteriul tehnic Sistem tehnic de transport = totalitatea

1. Planificarea dupa criteriul tehnic

Sistem tehnic de transport = totalitatea mijloacelor

de transport, infrastructurii aferente si tehnicilor de efectuare a deplasării.
Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:
sistemul de transport rutier – componente principale: vehiculul, calea de rulare (drumul) şi instalaţiile de semnalizare şi dirijare;
sistemul de transport feroviar –locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferată), staţiile şi triajele, instalaţiile de dirijare a circulaţiei;
Слайд 4

sistemul de transport pe ape interioare –calea de navigaţie (canale, fluvii,

sistemul de transport pe ape interioare –calea de navigaţie (canale, fluvii,

lacuri, râuri), porturile şi navele;
sistemul de transport maritim –navele şi porturile;
sistemul de transport aerian –aeronavele, aeroporturile şi sistemele de dirijare ale traficului aerian;
sistemul de transport prin conducte –conductele şi staţiile de pompare; deplasarea este efectuată doar de către materia care trebuie transportată.
Слайд 5

2. Planificarea dupa criteriul geografic Planificarea totalitatii mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor

2. Planificarea dupa criteriul geografic

Planificarea totalitatii mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor de

transport care acţionează pe un teritoriu dat.
Sisteme geografice de transport:
sistemul de transport industrial sau intern;
ST urban, de călători şi de mărfuri;
ST suburban, de călători şi de mărfuri;
ST interurban, de călători şi de mărfuri;
sistemul de transport naţional;
sistemul de transport continental (european);
sistemul de transport intercontinental.
Слайд 6

3. Planificarea dupa criteriul organizatoric Planificarea tuturor mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor

3. Planificarea dupa criteriul organizatoric

Planificarea tuturor mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor

de transport care sunt în proprietatea sau responsabilitatea unei entităţi organizatorice.
Sistemul organizatoric de transport este definit de denumirea entităţii respective.
De ex., sistemul de transport al RATB (sistemul de transport public urban de suprafaţă aflat în proprietatea entităţii Regia Autonomă de Transport Bucureşti).
Слайд 7

4. Planificarea dupa criteriul obiectului transportului Planificarea transporturilor de marfă Planificarea transporturilor de călători (de persoane);

4. Planificarea dupa criteriul obiectului transportului

Planificarea transporturilor de marfă
Planificarea transporturilor

de călători (de persoane);
Слайд 8

5. Planificarea după criteriul integrării în procesul de producţie Planificarea transporturilor

5. Planificarea după criteriul integrării în procesul de producţie

Planificarea transporturilor tehnologice

-transporturi care apar în cadrul unui proces de producţie (de ex. transportul materiei prime de la depozit la hala de producţie în cadrul unei fabrici)
Planificarea transporturilor de uz general - toate celelalte transporturi
Слайд 9

Cerinte caracteristice

Cerinte caracteristice

Слайд 10

În cadrul procesului de planificare a transporturilor trebuie avute în vedere

În cadrul procesului de planificare a transporturilor trebuie avute în vedere

o serie de cerinţe caracteristice fiecărui tip de transport.
1. Siguranţa circulaţiei
2. Regularitatea circulaţiei
3. Ritmicitatea transporturilor
4. Reducerea costurilor de transport
5. Reducerea duratei transportului
Слайд 11

1. Siguranţa circulaţiei Variante: Siguranţa navigaţiei şi a zborului. =funcţionarea neîntrerupta

1. Siguranţa circulaţiei

Variante: Siguranţa navigaţiei şi a zborului.
=funcţionarea neîntrerupta şi în

perfecte condiţii a tuturor mijloacelor, instalaţiilor şi a echipamentelor de transport, evitând în totalitate:
accidentarea călătorilor şi personalului
distrugerea mărfurilor transportate
avarierea sau distrugerea mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor de transport.
Слайд 12

In transporturi, probabilitatea producerii evenimentelor cu urmări defavorabile este cu mult

In transporturi, probabilitatea producerii evenimentelor cu urmări defavorabile este cu mult

mai mare decât în alte ramuri ale vieţii economice, din urmatoarele cauze:
complexitatea sistemelor de transport
continua mişcare a mijloacelor de transport
necesitatea funcţionării acestora în toate condiţiile atmosferice:
furtuni de mare intensitate pentru navigaţia maritimă
ceaţă şi ninsori abundente pentru transportul aerian,
temperaturi scăzute şi ninsori abundente pentru transportul terestru de suprafaţă etc.
condiţii specifice (de ex.: circulaţia pe un singur fir în ambele sensuri la calea ferată)
Слайд 13

Urmările acestor evenimente pot fi deosebit de grave: pierderi de vieţi

Urmările acestor evenimente pot fi deosebit de grave:
pierderi de vieţi

omeneşti
pierderi de mijloace de tranport şi mărfuri
distrugerea sau deteriorarea unor instalaţii şi echipamente în anumite puncte cheie (poduri, tuneluri, acces în porturi etc.) ş. A.
Слайд 14

Evitarea răspunsului fals al echipamentelor şi instalaţiilor de transport înlocuirea răspunsului

Evitarea răspunsului fals al echipamentelor şi instalaţiilor de transport
înlocuirea răspunsului

fals cu răspunsul eronat
De ex: La calea ferată, producerea unui accident care are că urmări pierderea de vieţi omeneşti, şi care a fost provocat prin atacarea unei căi în ambele sensuri, constituie un caz de răspuns fals pe care l-a furnizat echipamentul sau instalaţia pentru managementul traficului;
Prin îmbunătăţirea funcţiilor echipamentelor de management al traficului, acestea pot opri circulaţia trenurilor pe un anumit tronson până la eliminarea defectului sau a cauzei care puteau genera răspunsul fals, în această situaţie echipamentul a furnizat un răspuns eronat.
Слайд 15

Revizii periodice ale echipamentelor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport Verificări ale

Revizii periodice ale echipamentelor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport
Verificări ale competenţei

conducătorilor de vehicule şi operatorilor de echipamente şi instalaţii de transport
Informarea călătorilor şi a personalului în ceea ce priveşte condiţiile în care se efectuează un anumit transport
Acţiuni preventive de identificare a eventualelor cauze ce pot produce evenimente, etc.

Măsuri pentru controlul efectelor defavorabile ce ţin de siguranţa circulaţiei:

Слайд 16

2. Regularitatea circulaţiei = măsura în care este respectat un anumit

2. Regularitatea circulaţiei

= măsura în care este respectat un anumit grafic

de circulaţie.
Graficul de circulaţie = instrument necesar pentru rezolvarea anumitor probleme legate de transport:
utilizarea raţională a infrastructurii de transport
adaptarea ofertei de transport la cerere
stabilirea unei corespondenţe ferme între cărăuş şi beneficiarul transportului.
Слайд 17

3. Ritmicitatea transporturilor repetarea regulată pe o perioadă dată de timp,

3. Ritmicitatea transporturilor

repetarea regulată pe o perioadă dată de timp, a

aceluiaşi serviciu.
Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurată potenţial prin graficul de circulaţie şi realizată concret prin asigurarea regularităţii circulaţiei.
Слайд 18

4. Reducerea costurilor de transport – transportul nu adaugă nimic la

4. Reducerea costurilor de transport

– transportul nu adaugă nimic la valoarea

de întrebuinţare a unei mărfi, ci din contră, în anumite situaţii, poate conduce la scăderea valorii ei (prin deprecierea mărfii transportate datorită condiţiilor de transport) şi chiar la degradarea completă.
Transportul este un factor generator de costuri suplimentare ce se vor regăsi în final în preţul plătit de consumator.
Pentru diminuarea acestui cost trebuie identificate soluţiile de transport optime pentru o anumită categorie de marfă şi totodată utilizarea modurilor de transport alternative şi chiar a transportului multimodal.
Слайд 19

5. Reducerea duratei transportului din punctul de vedere al mărfurilor ?

5. Reducerea duratei transportului

din punctul de vedere al mărfurilor ? diminuarea

timpului necesar unui produs pentru a parcurge distanţa producţie – consum
din punctul de vedere al călătorilor ?diminuarea timpilor suplimentari de transport dintre activităţile curente ale omului (excepţie: transporturile de agrement)
Ex:
în Mexico City, locuitorilor anumitor zone le sunt necesare aproximativ 3 ore zilnic pentru a parcurge distanţa casă - loc de muncă şi invers.
Astfel un locuitor cu speranţă de viaţă de 70 de ani şi cu viaţă activă de 50 de ani va petrece 6,25 ani din viaţă pentru transport
Aceasta durată este consumată din timpul alocat refacerii capacităţii de muncă.
Слайд 20

6. Confortul călătoriei caracteristică specifică numai transportului de călători. Studii: activitatea

6. Confortul călătoriei

caracteristică specifică numai transportului de călători.
Studii: activitatea de

transport oboseşte organismul călătorului
Pentru micşorarea oboselii este necesară asigurarea unui anumit grad de confort, de ex. prin reducerea aglomeraţiei
Слайд 21

Reducerea aglomeraţiei Două metode: Creşterea numărului de vehicule destinate transportului Creşterea

Reducerea aglomeraţiei

Două metode:
Creşterea numărului de vehicule destinate transportului
Creşterea vitezei

comerciale de operare a vehiculelor
Exemplu:
Viteza comercială a liniei de tramvai 41 din Bucureşti a crescut de la aproximativ 13 km/h la 25km/h
S-a înregistrat o scădere a număr mediu de călători pe vehicul
Condiţii: număr de călători constant.
Nr. mediu de călători: 1,4 milioane
Perioada: ianuarie-septembrie 2004
Parc mediu: 379 de tramvaie
Numărul mediu de călători pe zi pe tramvai = 3694 călători/tramvai zilnic (consideram încărcare medie de 100%, )
Creşterea vitezei comerciale de la 13 la 25 km/h => Nr. mediu de călători pe tramvai scade la 1920 călători/tramvai zilnic (încărcare de 52%)
Nota: nu au fost luate în calcul situaţiile de vârf
Слайд 22

7. Reducerea poluării mediului înconjurător Poluarea mediului înconjurător constă în acele

7. Reducerea poluării mediului înconjurător

Poluarea mediului înconjurător constă în acele

acţiuni care pot produce modificări ale echilibrului ecologic sau să dăuneze sănătăţii, liniştii şi stării de confort ale oamenilor, ori să provoace pagube economiei naţionale, prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane.
Transporturile reprezintă unul din factorii de poluare a mediului înconjurător.
Efectul transporturilor asupra mediului poate fi urmărit prin cele trei componente ale poluării mediului:
Zgomotul
Poluarea aerului
Poluarea apelor
Слайд 23

Zgomotul Reducerea zgomotului se poate face: prin măsuri de antifonare a

Zgomotul

Reducerea zgomotului se poate face:
prin măsuri de antifonare a surselor de

zgomot (sistemele de propulsie)
prin perfecţionarea sistemelor de propulsie pentru diminuarea zgomotului.
Uneori se acceptă un nivel ridicat al zgomotului pentru a scădea gradul de poluare a aerului
Dpdv. al zgomotului un autobuz poate fi echivalat cu zgomotul a 10-12 autoturisme
Aceasta echivalare depinde de tipul de autobuz şi de tipul autoturismelor
In acelaşi timp: pentru a putea transporta toţi călătorii din autobuz este necesar un număr de 20 de autoturisme => poluarea aerului creşte de aproximativ 10 ori + alte efecte de poluare:
creşterea numărului de vehicule
apariţia gâtuirilor în trafic
creşterea poluării aerului.
Слайд 24

Poluarea aerului – este produsă în principal de gazele arse eşapate

Poluarea aerului

– este produsă în principal de gazele arse eşapate de

către motoarele termice.
Pentru diminuarea poluării aerului se poate acţiona pe două direcţii (asupra mijloacelor de transport):
reducerea toxicităţii gazelor eşapate de motoarele clasice, care funcţionează cu benzină sau motorină
folosirea unor purtători de energie (noi combustibili), care prin natura proceselor chimice dau naştere la gaze nenocive (Ex: motoare cu hidrogen şi motoare care folosesc energia solară) sau cu nocivitate redusă (eliminarea benzinei cu Pb, ce conţinea tetraetil de plumb)
Слайд 25

Poluarea apelor – poate fi produsă de nave deversarea în râuri

Poluarea apelor

– poate fi produsă de nave
deversarea în râuri şi fluvii

a apelor uzate şi în general a resturilor menajere, uleiurilor uzate, etc.
Pericolul poluării apelor oceanelor, mărilor şi apelor interioare de către navele petroliere, ca urmare a scurgerilor masive de hidrocarburi, care se pot datora accidentelor.
Navele petroliere = sursă importantă de poluare, datorită cantităţilor mari de apă (balast) care trebuie încărcate în tancurile petroliere pentru a asigura echilibrul navei atunci când aceasta se deplasează fără încărcătură.