Relaţii trofice în ecosisteme

Содержание

Слайд 2

I. Categorii trofice Între indivizii care fac parte din aceeaşi biocenoză

I. Categorii trofice

Între indivizii care fac parte din aceeaşi biocenoză se

stabilesc diferite relaţii.
Cele mai importante relaţii fiind cele trofice (de hrănire). Ele asigură circulaţia substanţelor în biocenoză şi funcţionarea ecosistemului.
Fiecare ecosistem cuprinde trei categorii trofice.
Слайд 3

a)Producători Sunt cei care produc substanţă organică din cea anorganică. Cele

a)Producători

Sunt cei care produc substanţă organică din cea anorganică.
Cele mai importante

sunt plantele verzi terestre.
Producătorii sunt consumaţi direct sau ajung indirect în hrana animalelor şi a omului (direct prin consumul de cereale , fructe şi legume, iar indirect prin consumul de carne , lapte, etc.)
Слайд 4

b)Consumatori Sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele verzi

b)Consumatori

Sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele verzi pe

care le transformă în substanţe proprii.
Unii consumatori pot stimula răspândirea anumitor plante , care sunt greu consumate (urzica, cactuşii) sau pot limita răspândirea altora , uneori distrugându-le.
Consumatorii sunt:
Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrănesc cu plante
Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrănesc cu consumatori primari
Consumatori terţiari (de ordin III) –animale care se hrănesc cu consumatori secundari , ei sunt carnivori , de talie mare şi nu cad pradă altor animale
Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrănesc cu consumatori terţiari
În categoria consumatorilor intră şi animalele omnivore (porcul mistreţ, ursul, …) şi animalele ce se hrănesc cu dejecţii (râmele).
Слайд 5

Consumatori de ordin I

Consumatori de ordin I

Слайд 6

Consumatori de ordin II

Consumatori de ordin II

Слайд 7

Consumatori de ordin III

Consumatori de ordin III

Слайд 8

Consumatori de ordin IV

Consumatori de ordin IV

Слайд 9

c) Descompunători Sunt bacteriile şi ciupercile care descompun substanţa organică în

c) Descompunători

Sunt bacteriile şi ciupercile care descompun substanţa organică în substanţă

anorganică. Aceste substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de plante în fotosinteză.
Descompunătorii sunt prezenţi în toate ecosistemele.
Слайд 10

2)Lanţuri şi reţele trofice Calea de circulaţie a materiei şi energiei

2)Lanţuri şi reţele trofice

Calea de circulaţie a materiei şi energiei între

categoriile trofice succesive se numeşte lanţ trofic.
Un lanţ trofic e format din mai multe verigi , fiecare verigă fiind reprezentată de un organism viu ce aparţine unei categorii trofice.
După tipul de ecosistem , lanţurile pot fi terestre şi acvatice.
După timpul de activitate al diferitelor specii , lanţurile sunt diurne şi nocturne.
Слайд 11

Слайд 12

Lanţ trofic terestru

Lanţ trofic terestru

Слайд 13

Lanţ trofic acvatic

Lanţ trofic acvatic

Слайд 14

Libelulă (consumator primar) Libelulă (consumator primar) Plante (producători) Broască (consumator secundar)

Libelulă (consumator primar)

Libelulă (consumator primar)

Plante (producători)

Broască (consumator secundar)

Omul (consumator cuaternar)

Uliu (consumator

terţiar)

Fitoplancton (producător)

Peşti mici (consumatori secundari)

Zooplancton (consumator primar)

Crap (consumator terţiar)

Слайд 15

3)Niveluri şi piramide trofice Organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice poartă

3)Niveluri şi piramide trofice

Organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice poartă numele

de nivel trofic.
Numărul nivelurilor trofice e redus (cel mult cinci) datorită pierderilor de energie de la un nivel la altul.
Dacă aşezăm nivelurile trofice dintr-un ecosistem în ordinea unui lanţ trofic se obţine grafic o piramidă numită piramidă trofică. Ea exprimă raporturile dintre nivelurile trofice succesive.
Слайд 16

Piramidă trofică într-un ecosistem terestru Piramidă trofică într-un ecosistem terestru

Piramidă trofică într-un ecosistem terestru

Piramidă trofică într-un ecosistem terestru

Слайд 17

Piramida numerelor este reprezentarea grafică a numărului diferitelor organisme din fiecare

Piramida numerelor este reprezentarea grafică a numărului diferitelor organisme din fiecare

nivel trofic la un moment dat.
Dacă în locul numerelor se ia în considerare biomasa unui nivel trofic se obţine piramida biomasei.
Biomasa unui ecosistem reprezintă numărul de indivizi înmulţit cu greutatea fiecăruia la un moment dat. Ea e raportată la o suprafaţă determinată.
Слайд 18

Piramida biomasei într-un ecosistem de apă dulce C3 –ştiucă (0,1 g/m2)

Piramida biomasei într-un ecosistem de apă dulce

C3 –ştiucă (0,1 g/m2)

C2- biban(2,4

g/m2)

C1- zooplancton (13 g/m2)

P- fitoplancton (24 g/m2)

Слайд 19

Piramida biomasei într-un ecosistem terestru C3- bufniţă (0,1 g/m2) C2-şopârlă (1,8

Piramida biomasei într-un ecosistem terestru

C3- bufniţă (0,1 g/m2)

C2-şopârlă (1,8 g/m2)

C1- greiere

( 10 g/m2)

P – iarbă (35 g/m2)