Содержание
- 2. România a încetat sa mai fie un stat de emigratie România a încetat sa mai fie
- 3. Basarabia- provincie unita cu patria-mama Fiecare provincie unita cu patria-mama, în anul 1918, a avut, în
- 4. Diferența oraș - sat Dupã 1918, societatea a cunoscut un proces de separare, oamenii diferenţiindu-se radical
- 5. Burghezia Cea mai importantã clasã socialã din aceastã perioadã este burghezia. Ea este clasa conducãtoare, liberalismul
- 6. Intelectualii epocii O altã clasã care s-a impus a fost cea a intelectualitãţii. Puţin numeroşi, şi
- 7. Intelectualitate tehnicã În acelaşi timp, s-a format o intelectualitate tehnicã, şi a noilor ştiinţe sociale. Dintre
- 8. Salariații Condiţiile de muncã difereau în functie de întreprindere. Astfel, întreprinderile mici şi atelierele erau, de
- 9. Funcţionari Un alt grup social era constituit de funcţionari. Acestia au cunoscut o constantã crestere numericã
- 10. Ţãrãnimea Ţãrãnimea, principala forţã de muncã din România interbelicã, constituiau majoritatea populaţiei, fiind subiectul celei mai
- 11. Ţãrãnimea ţãranii veniţi la oraş au fãcut parte din categoria marginalilor, a celor care cu greu
- 12. Oraşul interbelic Viaţa cotidianã dupã primul rãzboi mondial a constituit un stil de viaţã relativ modern,
- 13. Orașul- amenajarea Transportul public era realizat prin mai multe cãi. Astfel, existau tramvaiul electric, care l-a
- 14. Orașul- amenajarea Oraşul oferea o imagine diversã din numeroase puncte de vedere, existând aici cetãţeni de
- 15. Orașul În consecinţã, oraşul a cunoscut o relativã stare de bine, datoritã dezvoltãrii industriei şi a
- 16. Orașul Nivelul intelectual şi starea financiarã au fost cele care au generat caracteristici specifice locuinţelor, diferenţiindu-se
- 17. Orașul În zonele urbane majoritatea cetãţenilor aveau mai mult timp liber decât cei din zonele rurale.
- 18. Satul Cealaltã parte, cea a tradiţionalului, se afla în spaţiul rural, unde schimbãrile se petreceau greu
- 19. Satul Exista diviziunea muncii în cadrul familiilor ţãrãneşti, femeile lucrând acasã(mâncare, tors, ţesut, împltetit), iar bãrbaţii
- 20. Satul Pe de altã parte, ţãranul de dupã 1918 este mult mai interesat de politicã, şi
- 21. Alimentaţia O altã parte a vieţii cotidiene este alimentaţia, factor care diferã în funcţie de venituri.
- 22. îmbrãcãmintea Un alt element care reflecta starea socialã era îmbrãcãmintea. Aceasta era mai îngrijitã cu cãt
- 23. Concluzii Societatea interbelicã este în acelaşi timp aceea care a încurajat dezvoltarea economiei, cât şi aceea
- 25. Скачать презентацию
România a încetat sa mai fie un stat de emigratie
România a
România a încetat sa mai fie un stat de emigratie
România a
Basarabia- provincie unita cu patria-mama
Fiecare provincie unita cu patria-mama, în anul 1918, a
Basarabia- provincie unita cu patria-mama
Fiecare provincie unita cu patria-mama, în anul 1918, a
Diferența oraș - sat
Dupã 1918, societatea a cunoscut un proces de
Diferența oraș - sat
Dupã 1918, societatea a cunoscut un proces de
Burghezia
Cea mai importantã clasã socialã din aceastã perioadã este burghezia. Ea
Burghezia
Cea mai importantã clasã socialã din aceastã perioadã este burghezia. Ea
Intelectualii epocii
O altã clasã care s-a impus a fost cea a
Intelectualii epocii
O altã clasã care s-a impus a fost cea a
Intelectualitate tehnicã
În acelaşi timp, s-a format o intelectualitate tehnicã, şi a
Intelectualitate tehnicã
În acelaşi timp, s-a format o intelectualitate tehnicã, şi a
Salariații
Condiţiile de muncã difereau în functie de întreprindere. Astfel, întreprinderile mici
Salariații
Condiţiile de muncã difereau în functie de întreprindere. Astfel, întreprinderile mici
Funcţionari
Un alt grup social era constituit de funcţionari. Acestia au cunoscut
Funcţionari
Un alt grup social era constituit de funcţionari. Acestia au cunoscut
Ţãrãnimea
Ţãrãnimea, principala forţã de muncã din România interbelicã, constituiau majoritatea populaţiei,
Ţãrãnimea
Ţãrãnimea, principala forţã de muncã din România interbelicã, constituiau majoritatea populaţiei,
Ţãrãnimea
ţãranii veniţi la oraş au fãcut parte din categoria marginalilor, a
Ţãrãnimea
ţãranii veniţi la oraş au fãcut parte din categoria marginalilor, a
Oraşul interbelic
Viaţa cotidianã dupã primul rãzboi mondial a constituit un
Oraşul interbelic
Viaţa cotidianã dupã primul rãzboi mondial a constituit un
Prima era formatãdin principalele clãdiri urbane, cum ar fi primãria, liceul, tribunalul, cinematograful, teatrul, etc., fiind o zonã constituitã din clãdiri cu faţade impozante şi bulevarde largi.
Zona mahalalelor era formatã din casele marginalilor, joase, si înconjurate de curţi şi grãdini.
Apoi, zona industrialã era formatã din fabrici şi antrepozite, casele muncitorilor, şi vilele personalului tehnic superior.
În sfârşit, zona agricolã aparţinea persoanelor particulare sau primãriei. Confortul era la nivelul la care se aflau majoritatea oraşelor Occidentale ale vremii. Existau reţea de apa curentã, strãzi asfaltate, iluminat public(iniţial cu gaz aerian, spre sfârşitul perioadei interbelice, introducându-se iluminatul electric; zonele periferice n-au beneficiat în aceastã perioadãde iluminat public), servicii de salubritate(deficitare în mahalale) şi transport în comun.
Orașul- amenajarea
Transportul public era realizat prin mai multe cãi. Astfel, existau
Orașul- amenajarea
Transportul public era realizat prin mai multe cãi. Astfel, existau
troleibuze(apãrute mai întãi în Timişoara în 1921, şi apoi în Bucureşti în 1929),
autobuze şi birjele sau trãsurile (preferate pentru cã ofereau mai multe comoditãţi, asemãnãtoare cu cele de la taxiurile de azi). Strada oferea un adevãrat spectacol datoritã firmelor iluminate, şi a vitrinelor încãrcate. Existau, pe lângã acestea, vânzãtori ambulanţi ce ofereau adevãrate spectacole prin strigãtele şi zgomotele pe care le fãceau pentru a-şi vinde produsele.
Orașul- amenajarea
Oraşul oferea o imagine diversã din numeroase puncte de vedere,
Orașul- amenajarea
Oraşul oferea o imagine diversã din numeroase puncte de vedere,
Orașul
În consecinţã, oraşul a cunoscut o relativã stare de bine, datoritã
Orașul
În consecinţã, oraşul a cunoscut o relativã stare de bine, datoritã
Orașul
Nivelul intelectual şi starea financiarã au fost cele care au generat
Orașul
Nivelul intelectual şi starea financiarã au fost cele care au generat
Orașul
În zonele urbane majoritatea cetãţenilor aveau mai mult timp liber decât cei
Orașul
În zonele urbane majoritatea cetãţenilor aveau mai mult timp liber decât cei
Satul
Cealaltã parte, cea a tradiţionalului, se afla în spaţiul rural, unde
Satul
Cealaltã parte, cea a tradiţionalului, se afla în spaţiul rural, unde
Mobilierul era minim, iluminatul se fãcea fie cu gaz lampant, fie cu lumânarea, încãlzitul se facea pe bazã de lemne sau de coceni, iar apã curentã nu exista(era luatã de la fântânã), cum nu exista nici canalizare.
Satul
Exista diviziunea muncii în cadrul familiilor ţãrãneşti,
femeile lucrând acasã(mâncare, tors,
Satul
Exista diviziunea muncii în cadrul familiilor ţãrãneşti,
femeile lucrând acasã(mâncare, tors,
iar bãrbaţii „afarã”(îngrijeau animale, tãiau lemne, etc.).
Alimentaţia era deficitarã, fiind bazatã pe porumb. Existau neajunsuri datorita repartiţiei alimentare inegale, cãci deşi iarna alimentaţia era sãnãtoasã, vara, vorbim de subnutriţie. Din punct de vedere religios, ţãranii ţineau toate posturile anului. aceste probleme de hrãnire au generat numeroase victime ale unor boli ca rahitismul şi xeroftalmia. Existau foarte puţini doctori în aceste zone(unu la 17000), iar ţãranii refuzau sa meargã la doctor. Ei nu ştiuau de bacterii, microbi sau boli infecţioase, rãmânând lângã bolnav indiferent de boalã. Ca urmare a acestor factori, mortalitatea era foarte ridicata la sate, nou-nãscuţii abia supravieţuind primelor 7 luni de viaţã.
Satul
Pe de altã parte, ţãranul de dupã 1918 este mult mai
Satul
Pe de altã parte, ţãranul de dupã 1918 este mult mai
Ţãranul nu mai este total rupt de ceea ce se întamplã în ţarã. El are opinii, şi vederi politice, şi începe sã îşi lãrgeascã orizonturile.
Alimentaţia
O altã parte a vieţii cotidiene este alimentaţia, factor care diferã
Alimentaţia
O altã parte a vieţii cotidiene este alimentaţia, factor care diferã
îmbrãcãmintea
Un alt element care reflecta starea socialã era îmbrãcãmintea. Aceasta era
îmbrãcãmintea
Un alt element care reflecta starea socialã era îmbrãcãmintea. Aceasta era
Concluzii
Societatea interbelicã este în acelaşi timp aceea care a încurajat
Concluzii
Societatea interbelicã este în acelaşi timp aceea care a încurajat