Istoria comunicării

Август 19, 2022

Содержание

2. Recap! Data trecută => perspectiva europeană asupra opiniei publice (G. Tarde & F. Tönnies) => poziționează
3. Walter Lippmann vs. John Dewey o polemică întemeietoare pentru studiul comunicării
4. Teme/ concepte-cheie
5. Studiul opiniei publice la DEBUT European Context American Context Tarde vs Tonnies “Public Opinion” by WALTER
6. Walter Lippmann John Dewey THE ROLE OF THE PUBLIC IN DEMOCRACY perspective idei soluții DIFERITE Aceeași
7. Walter Lippmann 1889-1974 politolog, journalist (câștigător de 2 ori al Premiului Pulitzer, “părintele jurnalismului modern”), filozof,
8. John Dewey 1859-1952 unul dintre întemeietorii pragmatismului american (alături de Charles Sanders Peirce și William James)
9. De ce îl studiem pe Lippmann la IC? deși consacră majoritatea activităților sale altor domenii, este
10. Dar pe Dewey? Dewey – se află la începuturile unei întregi linii de evoluție a studiului
11. Opinia publică – contribuțiile lui W. Lippmann & J. Dewey autorii leagă opinia publică (existența și
12. Opinia publică / Public opinion (1922) W. Lippmann primul mare studiu de sine stătător despre opinia
13. Lippmann se întreabă... Ce cunoaștem noi din faptele pe care le relatăm? Care este deosebirea dintre
14. The world outside and the pictures in our heads Întreaga viziune a autorului pornește de la
15. Lumea din afară și imaginile din mintea noastră Comportamentul unei persoane este un răspuns dat acestui
16. Lippmann “Each of us lives and works on a small part of the earth’s surface, moves
17. Percepem ceea ce suntem pregătiți să percepem! Mai întâi definim și apoi vedem! Trăim în aceeași
18. De ce se întâmplă astfel? Ni se spune despre lume înainte să o vedem/ înțelegem Exp.
19. STEREOTIPURILE – MENTIMETER ACTIVITY Ce sunt? Definiții Tipologii? Când începem să folosim stereotipuri? De ce le
20. STEREOTIPURILE – definițiile voastre ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
21. Stereotipurile – etimologie & delimitări conceptuale Istoric – termenul apare în 1798, „când era rezervat tipografiilor
22. Stereotipurile – definiții - Lippmann structuri mentale care selectează şi stochează informaţia „tipare” care structurează datele
23. Așadar, stereotipurile sunt... (dincolo de Lippmann) semne fixe, idei adânc înrădăcinate în mintea oamenilor care ne
28. Tipologii hard (de gen, etnice, naționale, legate de profesii) - filme, publicitate, branding, propaganda etc. soft
29. Tipologii – stereotipuri naționale Reprezentările stereotipice există pentru un număr nelimitat de grupuri creându-ne opinii și
30. Geneza stereotipurilor este de natură socială (nu ne naștem cu ele, învățăm să le folosim). EXEMPLE?
31. Stereotipuri implicite versus explicite Mecanismul de formare a stereotipurilor 2 stadii ale procesului asocierea și activarea
32. De ce utilizăm stereotipuri? din nevoia de simplificare (mediul în care trăim este prea extins și
33. Conotaţia valorică a stereotipului Deși stereotipurile pot fi atât pozitive cât și negative, acestea sunt, în
34. Stereotip -> prejudecată -> discriminare stereotip ≠ prejudecată prejudecata = atitudine în general negativă față de
35. Cum putem combate stereotipurile??? … … … … …
36. Aplicații Selfie-urile transmit și promovează la scară largă stereotipuri de gen. Comentați și exemplificați! Discutați obiectivitatea
37. ÎNAPOI la opinia publică – public - presă Lippmann
38. ÎNAPOI la opinia publică – public - presă Dewey
39. Pe cine ne putem baza cu adevărat când vorbim despre opinia publică? Pe presă/ reporter? Pe
40. Rolul și imapctul mass media în formarea opiniei publice Standardele lui Lippmann vs. Standardele lui Dewey
41. Presa & opinia publică – Lippmann – viziune critică Rolul presei: de a organiza pentru societate
42. Presa & opinia publică - Dewey știrea se împlinește prin stimularea dezbaterii publice evaluarea majoră a
43. Știrea de presă
44. EVENIMENT ACOPERIRE MEDIATICĂ DEZBATERE PUBLICĂ OPINIE PUBLICĂ J. Dewey Presa & opinia publică
45. Publicul – Lippmann vs. Dewey Puncte de pornire similare ambii descoperă “publicul” sub presiunea blocajelor democrației;
46. Lippmann vs. Dewey Idei comune 2. Democrația are parte de blocaje Publicul amorf dezorientat, pasiv, nu
47. CINE are dreptate?
49. Скачать презентацию

Слайд 2

Recap!
Data trecută => perspectiva europeană asupra opiniei publice (G. Tarde &

F. Tönnies)
=> poziționează studiul comunicării în avans față de cercetarea americană
„opinia publică” = obiect de studiu autonom
= analizată în relaţia sa naturală cu presa şi cu publicul

Слайд 3

Walter Lippmann vs. John Dewey
o polemică întemeietoare pentru studiul comunicării

Слайд 4

Teme/ concepte-cheie

Слайд 5

Studiul opiniei publice la DEBUT
European Context
American Context
Tarde vs Tonnies
“Public Opinion” by

WALTER LIPPMANN

JOHN DEWEY

Lippmann vs Dewey

Слайд 6

Walter Lippmann
John Dewey
THE ROLE OF THE PUBLIC IN DEMOCRACY
perspective
idei
soluții
DIFERITE
Aceeași

preocupare

autori de notorietate
polemică celebră în anii ’20 ai sec. trecut privind publicul și opinia publică
leaga opinia publică de prezența și rolul media în societate
dispută cu caracter instructiv => corp comun de constatări, poziții și concluzii diferite

Слайд 7

Walter Lippmann 1889-1974
politolog, journalist (câștigător de 2 ori al Premiului Pulitzer, “părintele

jurnalismului modern”), filozof, critic media (Michael Curtis: “Cel mai talentat și influent comentator politic american din sec. al XX-lea’’)
‘’inventatorul’’ stereotipului în accepțiunea modernă a termenului
Public opinion (1922): primul studiu complex despre opinia publică din spațiul american; “the founding book of modern journalism”; "the founding book in American media studies“
The Phantom Public (1925): publicul este o “fantomă” incapabilă să influențeze activitatea guvernelor

Слайд 8

John Dewey 1859-1952
unul dintre întemeietorii pragmatismului american (alături de Charles Sanders Peirce

și William James)
autorul unei opere solide (peste 37 de volume publicate), subiecte preferate: democrație, educație, psihologie, activism politic și social etc;
părintele spiritual al Școlii de la Chicago;
profesorul lui Lippmann la Harvard
The Public and Its Problems (1927), Democracy and Education (1916)
Human Nature and Conduct (1922);

Слайд 9

De ce îl studiem pe Lippmann la IC?
deși consacră majoritatea activităților

sale altor domenii, este cunoscut în istorie prin contribuția sa în sfera comunicării (întemeietor de orientări, de linii de interpretare în domeniul comunicării de masă)
considerat întemeietorul studiului efectelor comunicării de masă => “media creează un pseudomediu, connectând lumea exterioară cu imaginile din mintea noastră” – frază citată în cele peste 10.000 de studii realizate în domeniul efectelor media asupra audiențelor
încep să se contureze studiile agenda-setting, priming, framing
deși nu utilizează explicit termeni ca “audiență” sau “efecte”, Lippmann judecă în acești termeni;
discutând despre natura și valoarea de adevăr a știrilor, autorul rostește, primul, întrebări precum: Care sunt efectele sociale ale presei? Ce fel de percepții și credințe induce presa?

Слайд 10

Dar pe Dewey?
Dewey – se află la începuturile unei întregi linii

de evoluție a studiului comunicării;
modelul ritual: comunicarea = principala formulă de a întări coeziunea socială;
context istoric: Chicago (își dubla populația la fiecare zece ani) + dezvoltarea tehnologică fără precedent
rolul comunicării în trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate: NUMAI comunicarea (atât ca transmitere cât și ca ritual – împărtășire a experienței) poate crea o mare comunitate
focus pe participare, dezbatere, dialog, idei discutate și asumate
Prin comunicare construim ceea ce avem în comun -> orientarea e reluată apoi de Studiile culturale, Școala de la Palo Alto etc.

Слайд 11

Opinia publică – contribuțiile lui W. Lippmann & J. Dewey
autorii leagă

opinia publică (existența și particularitățile ei) de prezența și rolul media în societate
interpretările oferite asupra opiniei publice – mare impact atât în epocă, cât și astăzi
ambii au trăit experiențe (primul război mondial) prin care au înțeles cât de mult poate fi distorsionată realitatea => opinia publică fabricată;

Слайд 12

Opinia publică / Public opinion (1922) W. Lippmann
primul mare studiu de sine

stătător despre opinia publică în State;
text fundamental în domeniile studiilor media, științelor politice & psihologiei sociale
moment esențial de cristalizare a unei viziuni coerente despre opinia publică și rolul ei în societate
evaluare critică a guvernării democratice participative (în mod specific a percepțiilor sociale iraționale și adesea ‘’self-serving’’ care influențează comportamentul individual și previn coeziunea societală optimă)
descrieri detaliate ale limitărilor cognitive cu care se confruntă oamenii în înțelegerea mediilor lor socio-politice și culturale
Lippmann argumentează că oamenii nu au acces direct la mediul înconjurător => “pictures in their heads” (simplificări, distorsionări, ajustări)

Слайд 13

Lippmann se întreabă...
Ce cunoaștem noi din faptele pe care le relatăm?
Care

este deosebirea dintre faptul propriu-zis și imaginea noastră despre acesta?
De ce e tentat omul să creadă mai mult în imaginile sale decât în realitatea propriu-zisă?

VOI cum ați răspunde?

În acest context, sunt formulate o serie de concepte cheie:
„imaginile din mintea noastră” („pictures in our heads”)
„mediul de fictiuni” (pseudo-environment)
„faptele nevăzute” („unseen facts”)
stereotipurile și pattern-urile stereotipurilor
codurile și activitatea de codificare a diverselor evenimente, experiențe etc.

Слайд 14

The world outside and the pictures in our heads
Întreaga viziune a

autorului pornește de la raportul dintre 2 realități
Mediul extern este prea complex pentru a-l putea cuprinde, așa că oamenii au nevoie de scurtături cognitive, de hărți mentale (subiective, nu constituie oglinda realității) și acționează conform lor;
Un pseudo-mediu (mediu de ficțiuni) este inserat între oameni și realitatea externă; el ține cont de cultură, valori specifice, credințe etc.

Ficțiuni ≠ minciuni, lucruri false
= reprezentări construite, într-o măsură > sau <, de omul însuși

Слайд 15

Lumea din afară și imaginile din mintea noastră
Comportamentul unei persoane este

un răspuns dat acestui pseudo-mediu, dar consecințele comportamentului său operează în realitatea externă;
relație triunghiulară între „scena acțiunii, imaginea omului despre această scenă și reacția determinată de această imagine, dar care are loc în realitatea propriu-zisă”
Exemplele lui Lippmann!
insula locuită de francezi, englezi și germani
știrea despre încheierea războiului publicată cu 5 zile mai devreme
Exemplele voastre?

Слайд 16

Lippmann
“Each of us lives and works on a small part of

the earth’s surface, moves in a small circle, and of these acquaintances knows only a few intimately. Of any public event that has wide effects we see at best only a phase and an aspect. This is as true of the eminent insiders who draft treaties, make laws, and issue orders, as it is of those who have treaties framed for them, laws promulgated to them, orders given at them. Inevitably our opinions cover a bigger space, a longer reach of time, a greater number of things, than we can directly observe. They have, therefore, to be pieced together out of what others have reported and what we can imagine”.
Ce vedem, așadar, într-o scenă care a avut loc în fața noastră? STEREOTIPURILE noastre în legătură cu acea scenă!
Gândiți-vă la cât mai multe exemple din experiența voastră recentă!

Слайд 17

Percepem ceea ce suntem pregătiți să percepem!
Mai întâi definim și apoi

vedem!
Trăim în aceeași lume, dar simțim în lumi diferite!

Comentați/ Explicați/ Exemplificați

Слайд 18

De ce se întâmplă astfel?
Ni se spune despre lume înainte să

o vedem/ înțelegem
Exp. bebelușii
Ne imaginăm majoritatea lucrurilor înainte să le experimentăm
Exp. Cum ar fi să trăiesc/ locuiesc în Amsterdam
aceste preconcepții (cu excepția cazului în care educația ne-a făcut extrem de atenți/ conștienți) guvernează profund întregul nostru proces de percepție + fac familiarul să pară foarte familiar și necunoscutul și mai necunoscut
“We do not first see, and then define, we define first and then see. In the great blooming, buzzing confusion of the outer world we pick out what our culture has already defined for us and we tend to perceive that which we have picked out in the form stereotyped for us by our culture” (Lippmann, 1922).

Слайд 19

STEREOTIPURILE – MENTIMETER ACTIVITY
Ce sunt? Definiții
Tipologii?
Când începem să folosim stereotipuri?
De

ce le folosim?
Stereotipuri -> prejudecată -> discriminare?
Putem renunța la stereotipuri?/ Este necesar să o facem?
Cum putem combate stereotipurile?
Exerciții

Слайд 20

STEREOTIPURILE – definițiile voastre
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...

Слайд 21

Stereotipurile – etimologie & delimitări conceptuale
Istoric – termenul apare în 1798,

„când era rezervat tipografiilor şi ilustra turnarea plumbului în forme de metal, destinate construirii unor clişee” (Moraru, 2009, p. 118)
Etimologic – lb. greacă, stereos = rigid, solid, typos = semn, caracter
- În urmă cu 200 de ani, el denumea formele metalice utilizate la imprimarea clişeelor tipografice
Accepțiunea modernă/ actuală а fost folosită primа dаtă de către Lippmаnn (1922), cаre l-a definit și utilizat cu sensul de “imаgini/ clișee din minteа noаstră“

Слайд 22

Stereotipurile – definiții - Lippmann
structuri mentale care selectează şi stochează informaţia
„tipare”

care structurează datele provenite din exterior şi prefigurează răspunsuri
posedă o mare tonalitate afectivă și își găsesc originea în societate
“Most stereotypical images of groups originate in a social or cultural process” (Blum, 2004, p. 254);
“fortăreața tradiției noastre, iar la adăposturile zidurilor sale de apărare continuăm să ne simțim protejați în existența noastră”;
“The system of stereotypes may be the core of our personal tradition, the defenses of our position in society. They may not be a complete picture of the world, but they are a picture of a possible world to which we are adapted. In that world people and things have their well-known places, and do certain expected things. We feel at home there. […] They are the fortress of our tradition, and behind its defenses we can continue to feel ourselves safe in the position we occupy” (Lippmann, 1922)

Слайд 23

Așadar, stereotipurile sunt... (dincolo de Lippmann)
semne fixe, idei adânc înrădăcinate în

mintea oamenilor care ne ghidează existenţa sau ne orientează deciziile pe care trebuie să le urmăm în fiecare zi
credințe despre caracteristicile psihice și/ sau comportamentale ale unor indivizi/ grupuri sociale sau procese sociale fixate in imagini simplificatoare, şablonizate, durabile, preconcepute, care nu se bazează pe observarea directă a realității, ci pe moduri de gândire apriorice, rutinizate, adeseori arbitrare, fără legătură cu indivizii sau grupurile sociale evaluate (Zamfir & Vlăsceanu, 2009, p. 603);
generalizări false, care induc în eroare, îndreptate către anumite grupuri (Blum, 2004)
distorsiunile cognitive produc o distorsiune morală, membrii unui grup nu mai sunt văzuți ca indivizi, iar grupurile sunt omogenizate și prezentate într-o manieră simplificată și imună la dovezi contrare (Toți oamenii de culoare sunt atletici/ agresivi/ leneși)
stereotipul posedă simultan 2 caracteristici
simplificarea - (observăm trăsăturile cele mai pregnante (poz/ neg) ale grupului/ oamenilor ignorând restul); “rromii sunt hoți, mincinoși, murdari”
generalizarea - “pădureа în locul copаcilor”, “grupul în locul individului”

Слайд 24

Слайд 25

Слайд 26

Слайд 27

Слайд 28

Tipologii
hard (de gen, etnice, naționale, legate de profesii) - filme, publicitate,

branding, propaganda etc.
soft (sala de curs, publicitate (natural, fresh), Facebook (wall, posts, identitate)
EXEMPLE?
Asiaticii știu arte martiale
Americanii sunt politicoși, dar superficiali
Barbații se orientează mai bine în spațiu/ problem-solving
Femeile sunt multi-tasking/ șofează prost/ emoționale
Stereotipurile de gen -> apariție -> reproduse prin media -> SELFIEs
https://www.youtube.com/watch?v=Ulh0DnFUGsk
https://www.youtube.com/watch?v=HdHSDaJNQSg

Слайд 29

Tipologii – stereotipuri naționale
Reprezentările stereotipice există pentru un număr nelimitat de

grupuri
creându-ne opinii și asupra grupurilor care ne sunt indiferente
Vorbele spirituale/ bancurile, deși trezesc zâmbete, rezumă într-o manieră inedită stereotipurile cu privire la diverse naționalități și ilustrează modul în care, deseori, gândim:
"Paradisul este locul în care francezii sunt bucătarii, italienii sunt amanții, englezii sunt polițiștii, germanii sunt muncitorii și totul este organizat de elvețieni. Iadul este locul în care englezii sunt bucătarii, elvețienii sunt amanții, germanii sunt polițiștii, francezii sunt muncitorii și totul este organizat de italieni" (Grecu, 2007, p. 176).

Слайд 30

Geneza stereotipurilor
este de natură socială (nu ne naștem cu ele, învățăm

să le folosim). EXEMPLE?
stereotipurile încep să prindă contur din primii ani de viață ai copilului, pătrunderea lor în orizontul mental al acestuia având loc cu ajutorul mediului social şi al instituţilor implicate în procesul de socializare
stereotipurile sunt înrădăcinate în cultura noastră, fiind reproduse pe toate căile socio-culturale prin intermediul socializării în familie şi şcoală, precum şi prin expunerea repetată la diverse imagini din cărţi, tv şi ziare (Brown, 1996, p. 83) => mass media – rol-cheie în formarea/ întărirea & diseminarea lor
formarea stereotipurilor = inerentă cunoaşterii umane (ele presupun acumularea de informaţie abstractă, din experienţa generaţiilor precedente, stocată şi comunicată prin cultura căreia individul îi aparţine)
stereotipurile (the power/ pervasiveness of our implicit biases highly documented) nu/ rareori se schimbă cu trecerea timpului.
De ce? Open this link: https://www.youtube.com/watch?v=Z72MHd0y-bs

Слайд 31

Stereotipuri implicite versus explicite
Mecanismul de formare a stereotipurilor
2 stadii ale

procesului
asocierea și activarea
stereotipuri implicite și stereotipuri explicite

rezultat care ar putea (sau nu) fi exprimat ulterior prin judecăți explicite (stadiul activarii) => st. implicite sunt automate (nu poți “scăpa”)

rezultatul unui process cognitiv constient, care face indivizii să decidă să folosească (sau nu stereotipurile în judecăți exprimate deschis)

Cel mai adesea nu suntem conștienți de propriile bias-uri. Să încercăm împreună un test!
www.implicit.harvard.edu/implicit/takeatest

Слайд 32

De ce utilizăm stereotipuri?
din nevoia de simplificare (mediul în care trăim

este prea extins și greu de cuprins într-o viziune unitară, de aceea omul e nevoit sa-l reconstruiască în cadrul unui model mai simplu)
din nevoia de orientare (este imposibil să avem acces direct la realitatea înconjurătoare – utilizăm definițiile/ descrierile/ shortcut-urile pe care alții le-au formulat pentru noi, apelăm la informația mediată, adesea stereotipică)
din nevoia de economie (de timp, energie, resurse etc.) - filtre care operează o selecție înainte ca informația propriu-zisă să fie analizată - “For the attempt to see all things freshly and in detail, rather than as types and generalities, is exhausting”
Stereotipurile аduc beneficii cognitive importаnte, cаre depășesc costurile folosirii lor!

Слайд 33

Conotaţia valorică a stereotipului
Deși stereotipurile pot fi atât pozitive cât și

negative, acestea sunt, în utilizarea de zi cu zi, cel mai adesea înțelese ca atitudini negative despre anumite grupuri sociale și membrii acestora (Lehtonen, 1994)

Stereotipuri
pozitive?
negative?
mixte?

Cercetările moderne
încep să renunțe lа ideeа că stereotipurile sunt doar niste erori simplificаtoаre, scheme perceptuаle rigide аplicаte unor indivizi sаu grupuri sociаle;
aceаstă аbordаre mаi puțin critică este exemplificаtă аtât de cognițiа sociаlă cât și de perspectivа cаtegorizării sinelui (Drozda-Senkowska, 2000, p. 150);
stereotipizarea = “un rău necesаr аsociаt cu nevoiа cognitivă umаnă de а simplificа și ordonа”; “un mod psihologic vаlid de а percepe și întelege reаlitățile psihologice аsociаte cu viаțа intergrupаlă” (Аugoustinos & Wаlker, 1998, p. 630).

Слайд 34

Stereotip -> prejudecată -> discriminare
stereotip ≠ prejudecată
prejudecata = atitudine în

general negativă față de membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenență a subiecților-țintă la acel grup
= atitudine operațională care permite gestionarea mai facilă a informației din mediul social;
= puternic încărcată afectiv, este însoțită de sentimente și emoții puternic negative + acțiune
discriminarea = acel comportament negativ care originează dintr-o prejudecată (de regulă membrul considerat outsider), pe baza unui stereotip social (etnic, rasial, de gen etc.)

Слайд 35

Cum putem combate stereotipurile???
…
…
…
…
…

Слайд 36

Aplicații
Selfie-urile transmit și promovează la scară largă stereotipuri de gen.

Comentați și exemplificați!
Discutați obiectivitatea în știrile de televiziune pornind de la conceptul de imagini din mintea noastră!
Stereotipurile în viziunea lui Lippmann și posibile aplicații ale conceptului în publicitate/ cinematografie/ social media. Porniți de la exemple concrete și discutați efectele utilizării la scară largă a stereotipurilor (la nivelul adolescenților, în special)!

Слайд 37

ÎNAPOI la opinia publică – public - presă
Lippmann

Слайд 38

ÎNAPOI la opinia publică – public - presă
Dewey

Слайд 39

Pe cine ne putem baza cu adevărat când vorbim despre opinia

publică?

Pe presă/ reporter?
Pe public?
Pe propria judecată?
What else?
To what degree can we rely on public opinions, keeping in mind that they are copies of reality?
Most of the times we only know parts of the whole picture, the others are “out of reach, out of sight, out of mind”

Слайд 40

Rolul și imapctul mass media în formarea opiniei publice
Standardele lui

Lippmann vs. Standardele lui Dewey

Слайд 41

Presa & opinia publică – Lippmann – viziune critică
Rolul presei: de

a organiza pentru societate informatiile, de a orienta perceptia socială a diverselor fenomene => responsabilitate imensă
Lippmann: “Presa contribuie la permanentizarea unor boli ale opiniei publice” – opiniile formate pe baza relatărilor de presă = periculoase => dublă selecție
REPORTER + PERSONAL REDACȚIONAL
propriile stereotipuri/ coduri/ biasuri dimensionarea realității +
opțiunile fiecărei publicații
Opinia publică poate fi fabricată?
2 realități - lumea din afară și imaginile din mintea noastră
oamenii iau drept fapte nu ceea ce sunt ele în realitate, ci ceea ce percep ei că sunt acele fapte -> distorsionări profunde -> nu putem avea un public autentic și o opinie publică informată și activă
Propaganda - “dar ce este propaganda dacă nu efortul de a schimba imaginea la care răspund oamenii, de a înlocui un model social cu un altul?” – Lippmann

Слайд 42

Presa & opinia publică - Dewey
știrea se împlinește prin stimularea dezbaterii

publice
evaluarea majoră a unei știri se face în planul dezbaterii pe care o determină, nu al adevărului pe care îl conține
opinia publică se formează doar în dezbateri, în discutii, în confruntarea de interese – nu atunci când indivizii se află în posesia unor informații și reprezentări corecte
SOLUȚII?
Lippmann (preocupat de impactul știrilor, de efectele lor, de efectele și credințele induse de presă) recomandă mai multă știință, mai mult adevăr, corectitudine în informare (evaluarea majoră a unei știri trebuie facută în planul veridicitătii sale) + birou de specialiști care să cerceteze/ măsoare
Dewey pune accentul pe dezbatere, pe animarea conversației

Слайд 43

Știrea de presă

Слайд 44

EVENIMENT
ACOPERIRE MEDIATICĂ
DEZBATERE PUBLICĂ
OPINIE PUBLICĂ
J. Dewey
Presa & opinia publică

Слайд 45

Publicul – Lippmann vs. Dewey
Puncte de pornire similare
ambii descoperă “publicul” sub

presiunea blocajelor democrației;
Lippmann - guvernarea este principala slăbiciune a democrației, întrucât ea presupune decizie, execuție, evaluare și în toate aceste domenii nu este “echipată” corespunzător (neputințe individuale, publicul exterior problemelor publice)
Dewey - publicul este dezorientat, din ce în ce mai pasiv, existența “cetateanului omnicompetent” ca bază a democrației este iluzorie
Soluții diferite
Lippmann îi surprinde punctele slabe (subiectiv, spirit gregar, ignorant, ușor influențabil, exterior pb publice) și îl caricaturizează, pentru a face loc experților
Dewey e preocupat de modul cum poate fi salvat publicul;

Слайд 46

Lippmann vs. Dewey
Idei comune
2. Democrația are parte de blocaje
Publicul amorf dezorientat,

pasiv, nu foarte informat privind problemele sociale

SOLUȚII DIFERITE

Lippmann
apel la experți/ insideri
democrație fără cetățeni
viziune elitistă

Dewey
NU oligarhiei, definirea intereselor publice revine publicului
luminarea publicului
ridicarea maselor populare prin educație

POWER TO THE PEOPLE

Слайд 47

Istoria comunicării

Содержание

Recap!Data trecută => perspectiva europeană asupra opiniei publice (G. Tarde &

Walter Lippmann vs. John Deweyo polemică întemeietoare pentru studiul comunicării

Teme/ concepte-cheie

Studiul opiniei publice la DEBUTEuropean ContextAmerican ContextTarde vs Tonnies“Public Opinion” by

Walter LippmannJohn Dewey THE ROLE OF THE PUBLIC IN DEMOCRACYperspectiveidei soluțiiDIFERITEAceeași

Walter Lippmann 1889-1974politolog, journalist (câștigător de 2 ori al Premiului Pulitzer, “părintele

John Dewey 1859-1952unul dintre întemeietorii pragmatismului american (alături de Charles Sanders Peirce

De ce îl studiem pe Lippmann la IC?deși consacră majoritatea activităților

Dar pe Dewey?Dewey – se află la începuturile unei întregi linii

Opinia publică – contribuțiile lui W. Lippmann & J. Deweyautorii leagă

Opinia publică / Public opinion (1922) W. Lippmannprimul mare studiu de sine

Lippmann se întreabă... Ce cunoaștem noi din faptele pe care le relatăm?Care

The world outside and the pictures in our heads Întreaga viziune a

Lumea din afară și imaginile din mintea noastrăComportamentul unei persoane este

Lippmann“Each of us lives and works on a small part of

Percepem ceea ce suntem pregătiți să percepem!Mai întâi definim și apoi

De ce se întâmplă astfel?Ni se spune despre lume înainte să

STEREOTIPURILE – MENTIMETER ACTIVITYCe sunt? DefinițiiTipologii?Când începem să folosim stereotipuri? De

STEREOTIPURILE – definițiile voastre............ ...... ........................

Stereotipurile – etimologie & delimitări conceptualeIstoric – termenul apare în 1798,

Stereotipurile – definiții - Lippmannstructuri mentale care selectează şi stochează informaţia„tipare”

Așadar, stereotipurile sunt... (dincolo de Lippmann)semne fixe, idei adânc înrădăcinate în

Tipologiihard (de gen, etnice, naționale, legate de profesii) - filme, publicitate,

Tipologii – stereotipuri naționaleReprezentările stereotipice există pentru un număr nelimitat de

Geneza stereotipuriloreste de natură socială (nu ne naștem cu ele, învățăm

Stereotipuri implicite versus expliciteMecanismul de formare a stereotipurilor 2 stadii ale

De ce utilizăm stereotipuri?din nevoia de simplificare (mediul în care trăim

Conotaţia valorică a stereotipuluiDeși stereotipurile pot fi atât pozitive cât și

Stereotip -> prejudecată -> discriminare stereotip ≠ prejudecatăprejudecata = atitudine în

Cum putem combate stereotipurile??? … …………

Aplicații Selfie-urile transmit și promovează la scară largă stereotipuri de gen.

ÎNAPOI la opinia publică – public - presăLippmann

ÎNAPOI la opinia publică – public - presăDewey