Содержание
- 2. Ecologie din greaca se explică ca “oicos”, ce ar însemna “casă” şi “logos” – ştiinţă, altfel
- 3. Există două feluri de interacţiuni: Interacţiunea economică – folosirea naturii de către om pentru satisfacerea necesităţilor
- 4. Omul influenţează asupra mediului său: prin utilizarea resurselor; prin schimbarea mediului pentru rezolvarea problemelor sale economice.
- 5. Poluarea poate fi: Naturală (cosmică) Antropogenă Chimică Fizică (termică, radioactivă, sonoră, vibratore) Biologică (contaminare microbiologică a
- 6. Epuizarea – este pierderea treptată a acelor resurse naturale care servesc omului izvor al activităţii economice
- 7. Îndreptată spre protecţia şi regenerarea resurselor naturale. Istoricul apariţiei: Sec. 19 – ideea protecţiei monumentelor naturii
- 8. Funcţia unui stat democratic reprezintă direcţiile principale sau de bază a activităţii sale, determinate de necesitatea
- 9. A. Normativă (folosirea actelor normative ecologice) B. Organizatorică (aprobarea măsurilor economice, bugetare, fiscale) standardizarea, expertiza, monitoringul
- 10. Obiectivele politicii de mediu: A. Prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de
- 11. Industrie; Energie; Agricultură şi industrie alimentară; Transporturi şi comunicaţii; Sfera militară; Ecologia socioumană; Ocrotirii sănătăţii; Amenajarea
- 12. Economic Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” “plăteşte beneficiarul de resurse naturale” “prevenirea poluării mediului” “răspunderea extinsivă a
- 13. Etapele dezvoltării reglementărilor în domeniul dreptului ecologic: Legea braniştii (Ştefan cel ) Anafora pentru Codri, Dumbravi
- 14. Totalitatea normelor juridice, ce reglementează relaţii sociale specifice în domeniul utilizării resurselor naturale şi protecţiei mediului
- 15. Raportul juridic ecologic - este o relaţia socială ce apare în procesul interacţiunii societăţii cu natura
- 16. Subiecţii; Conţinutul. Obiectul; Subiectul: 1. Principal şi obligatoriu în toate raporturile este – STATUL – deoarece
- 17. Obiectul – este aceea faţă de care apar raporturile juridice ecologice. Obiectul raportului juridic este compus
- 18. Resurse naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent si viitor
- 19. Arie naturala protejata - spaţiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative şi rare, desemnat şi
- 20. I. După felul raporturilor Ce apar în procesul administrării; condiţie statul este unul din subiecţi; Ce
- 21. Principiile dreptului ecologic se divizează în trei sub categorii: Principii generale: Principiul Democratism; Principiul Umanismului; Principiul
- 23. Скачать презентацию
Ecologie din greaca se explică ca “oicos”, ce ar însemna “casă”
Ecologie din greaca se explică ca “oicos”, ce ar însemna “casă”
Mediul ambiant este condiţia şi sursa vieţii omeneşti, teritoriu în care statul îşi exercită suveranitatea sa, în care sunt amplasate unităţile industriale, agricole şi cu alta destinaţie economico - culturala.
Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi flora, fauna, societatea umană, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile arheologice şi istorice, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
Protecţia mediului ambiant – reprezintă măsuri statale şi publice îndreptate spre protecţia, restabilirea şi utilizarea raţională a resurselor naturale şi îmbunătăţirea stării mediului natural şi este parte al ecologiei.
1. Formele de interacţiune dintre societate şi natură, dezvoltarea lor la etapa actuală. Poluarea: noţiunea şi efectele;
Există două feluri de interacţiuni:
Interacţiunea economică – folosirea naturii de către
Există două feluri de interacţiuni:
Interacţiunea economică – folosirea naturii de către
Interacţiunea ecologică – este protecţia mediului în scopul menţinerii omului ca un organism social şi biologic şi mediului natural de existenţă al acestuia.
Omul influenţează asupra mediului său:
prin utilizarea resurselor;
prin schimbarea mediului pentru rezolvarea
Omul influenţează asupra mediului său:
prin utilizarea resurselor;
prin schimbarea mediului pentru rezolvarea
Activitatea negativă a omului asupra mediului, din punct de vedere obiectiv, se divizează în trei forme:
a. Poluarea;
b. Epuizarea resurselor naturale;
c. Distrugerea mediului natural;
Poluarea mediului este modificarea fizico – chimică a conţinutului elementelor naturale (aer, apă, sol), care ameninţă viaţa şi sănătatea oamenilor şi starea mediului.
Conform Regulilor de la Montreal (art.1) din 1983 aplicate pentru poluarea transfrontalieră, prin poluare se subînţelege orice introducere de către om în mediu, direct sau indirect, a unor substanţe sau energii cu efecte vătămătoare, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea materială, să diminueze beneficiarii sau să împiedice alte utilizări legitime ale mediului
A. Interacţiunea economică
Poluarea poate fi:
Naturală (cosmică)
Antropogenă
Chimică
Fizică (termică, radioactivă, sonoră, vibratore)
Biologică (contaminare microbiologică a
Poluarea poate fi:
Naturală (cosmică)
Antropogenă
Chimică
Fizică (termică, radioactivă, sonoră, vibratore)
Biologică (contaminare microbiologică a
Poluarea contemporană este generată de câteva activităţi umane: industria, transportul şi agricultura intensivă şi industrializată.
Efectele poluării la nivel global:
Crearea efectului de seră (mărirea nivelului Oceanului planetar, mărirea pustiurilor)
Poluarea aerului atmosferic (găurile de ozon)
Poluarea Oceanului Planetar
a. Poluarea
Epuizarea – este pierderea treptată a acelor resurse naturale care servesc
Epuizarea – este pierderea treptată a acelor resurse naturale care servesc
Supuse epuizării: pădurile, apele potabile
Distrugerea – este pierderea treptată a calităţilor , sau speciilor care servesc drept izvor al activităţii economice.
Supuse distrugerii: terenurile, speciile de plante, animale
Cauzele poluării, epuizării şi distrugerii Resurselor Naturale sunt:
Obiective:
Posibilitatea limitată al Pământului la auto curăţire şi auto regenerare;
Limitele fizice ale Pământului;
Industrie “fără deşeuri al naturii” şi industrie cu deşeuri.
Subiective:
Lipsa activităţilor organizatorice şi economice din partea statului;
Lipsa educaţiei / culturii ecologice
Indiferenţa / apatia ecologică
b. Epuizarea şi c. Distrugerea
Îndreptată spre protecţia şi regenerarea resurselor naturale.
Istoricul apariţiei:
Sec. 19 – ideea
Îndreptată spre protecţia şi regenerarea resurselor naturale.
Istoricul apariţiei:
Sec. 19 – ideea
Sec 20 – ideea folosirii “raţionale” a naturii, în “raţional” se include atât aspectul economic, cât şi cel ecologic;
Anii ‘’60 ai secolului 20 – ideea protecţia şi îmbunătăţirea mediului (obiectul protecţie este nu numai natura, dar omul, viaţa şi sănătatea acestuia.) A trecut prin patru etape, având o importanţă la nivel global:
de stabilire a efectelor negative ce survin în urma activităţilor antropogene asupra mediului (anii ‘60 - 70);
de elaborare a programelor de protecţie a mediului (anii ’70 - 80);
realizarea programelor îndreptate spre restabilirea mediului (anii ’80 - 90) – ca rezultat Conferinţa de la Rio de Janeiro “Mediu înconjurător şi dezvoltarea durabilă”
Programele de dezvoltare durabila (după conferința de Rio de Janeiro’92 - prezent
Trecerea la o economie verde (Rio de Janeiro 2012)
B. Interacţiunea ecologică
Funcţia unui stat democratic reprezintă direcţiile principale sau de bază a
Funcţia unui stat democratic reprezintă direcţiile principale sau de bază a
Principalul rol pe care îl joacă funcţia ecologică a statului se exprimă prin asigurarea ştiinţific argumentat a corelaţiei intereselor ecologice şi economice a societăţii, să fie garanta în realizarea şi apărarea drepturilor omului la un mediu sănătos, adecvat pentru viaţa şi sănătatea omului.
Funcţia ecologică a statului include în sine:
Activitatea de administrare cu resursele naturale în interesul societăţii;
Asigurarea folosirii raţionale a resurselor naturale în scopul prevenirii dispariţiei acestora;
Protecţia drepturilor omului şi intereselor legitime.
Funcţia ecologică se realizează prin forme (metoda şi posibilitatea de executare a funcţiei).
2. Funcţia ecologică a statului. Conceptul politicii de mediu al statului
A. Normativă (folosirea actelor normative ecologice)
B. Organizatorică (aprobarea măsurilor economice, bugetare,
A. Normativă (folosirea actelor normative ecologice)
B. Organizatorică (aprobarea măsurilor economice, bugetare,
Pentru implementarea recomandărilor Conferinţei ONU 1992 de la Rio de Janeiro Parlamentul RM adoptă un şir de acte normative în domeniu. (a se vedea lista actelor normative)
La fel au fost adoptate acte ce reglementează baza politicii de mediu în etapa de tranziţie la economia de piaţă, acestea sunt:
Concepţii , Strategii, Programe, Planuri
Metodele de realizare a funcţiei ecologice sunt:
Obiectivele politicii de mediu:
A. Prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii
Obiectivele politicii de mediu:
A. Prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii
B. Asigurarea securităţii ecologice a ţării.
globală
Politica de mediu locală
Direcţiile prioritare a politicii globale:
Crearea unor condiţii de colaborare a tuturor păturilor sociale la atingerea obiectivelor dezvoltării durabile şi la prevenirea crizei ecologice;
Contracararea efectelor negative ale globalizării economiei, care afectează securitatea ecologică regională şi naţionale,
Direcţiile prioritare a politicii locale:
Întărirea capacităţilor în domeniu şi colaborarea intersectorială;
Reglementarea impactului, prevenirea poluării şi asanarea mediului;
Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova.
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.605-XV din 02.11.2001
Industrie;
Energie;
Agricultură şi industrie alimentară;
Transporturi şi comunicaţii;
Sfera militară;
Ecologia socioumană;
Ocrotirii sănătăţii;
Amenajarea teritoriului şi
Industrie;
Energie;
Agricultură şi industrie alimentară;
Transporturi şi comunicaţii;
Sfera militară;
Ecologia socioumană;
Ocrotirii sănătăţii;
Amenajarea teritoriului şi
În domeniul locuinţelor şi gospodăriilor comunale;
În domeniul sistemelor de informare şi de instruire;
În domeniul de cercetare – dezvoltare a mediului.
Protecţia şi folosirea resurselor naturale se înfăptuieşte prin:
Conservarea solului;
Protecţia resurselor de apă şi prevenirea poluării apelor;
Prevenirea poluării aerului atmosferic;
Gestionarea deşeurilor
Activităţile de protecţie a mediului sunt îndreptate în domeniile:
Economic
Aplicarea principiului
“poluatorul plăteşte”
“plăteşte beneficiarul de resurse naturale”
“prevenirea poluării mediului”
“răspunderea extinsivă a
Economic
Aplicarea principiului
“poluatorul plăteşte”
“plăteşte beneficiarul de resurse naturale”
“prevenirea poluării mediului”
“răspunderea extinsivă a
II. Asigurarea ecologic
Reduce riscul impactului negativ asupra mediului a activităţilor economice
Îmbunătăţirea managementului întreprinderilor;
Acumularea mijloacelor suplimentare pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor accidentelor ce au cauzat impact pentru mediu.
Mecanismele de protecţie a mediului
Etapele dezvoltării reglementărilor în domeniul dreptului ecologic:
Legea braniştii (Ştefan cel )
Anafora
Etapele dezvoltării reglementărilor în domeniul dreptului ecologic:
Legea braniştii (Ştefan cel )
Anafora
Codul silvic 1787;
În domeniu folosirii resurselor naturale;
În domeniu protecţii a naturii;
Etapele dezvoltării dreptului ecologic
Dreptul civil
Dreptul folosirii resurselor naturale
Dreptul protecţiei naturii
Dreptul ecologic
Cerinţele pentru existenţa unei ramuri de drept:
Interesul statului;
Obiectul ramurii de drept (specificul acestuia);
Metodă proprie de reglementare;
3. Apariţia şi dezvoltarea dreptului ecologic.
Noţiunea dreptului ecologic
Totalitatea normelor juridice, ce reglementează relaţii sociale specifice în domeniul utilizării
Totalitatea normelor juridice, ce reglementează relaţii sociale specifice în domeniul utilizării
Noţiunea dreptului ecologic
Raportul juridic ecologic - este o relaţia socială ce apare în
Raportul juridic ecologic - este o relaţia socială ce apare în
Temeiurile de apariţie / stingere sunt evenimentele şi faptele:
Evenimentele – apar şi dau naştere la raporturi ecologice indiferent de voinţa omului. Evenimentele pot fi absolute (cutremurul de pământ) şi relative (raportul de protecţie a pădurii).
Faptele sunt acele acţiuni întreprinse de către om ce aduc la apariţia raporturilor juridice ecologice. Faptele depind de – comportamentul omului; divizate în legale (pozitive) şi ilegale (negative)
Temeiuri de apariţie / stingere se divizează în directe şi indirecte (primare şi secundare):
Actul juridic; Actul normativ; Hotărârea instanţei de judecată;
Decizia organelor administrative de stat sau locale
4. Raporturile juridice ecologice. Temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a raporturilor juridice ecologice;
Subiecţii;
Conţinutul.
Obiectul;
Subiectul:
1. Principal şi obligatoriu în toate raporturile este – STATUL
Subiecţii;
Conţinutul.
Obiectul;
Subiectul:
1. Principal şi obligatoriu în toate raporturile este – STATUL
Statul apare: ca purtător al împuternicirilor de administrare;
ca proprietar al resurselor naturale;
ca structură cu drept de control;
de prevenire şi contracarare.
2. Al doilea subiect este persoana fizică sau juridică care acţionează asupra mediului în scopul de-a utiliza RN sau de-a le proteja.
Aceştea pot fi divizaţi în cetăţenii RM, cetăţeni străini şi apatrizi.
Conţinutul raportului juridic este totalitatea drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la raporturi
Elementele raportului juridic ecologic sunt:
Obiectul – este aceea faţă de care apar raporturile juridice ecologice.
Obiectul – este aceea faţă de care apar raporturile juridice ecologice.
Obiect material – (componente ale naturii, resursele naturale, arii naturale protejate de stat)
Componente ale naturii - elementele şi condiţiile naturale ale Terrei: aerul, apele de suprafaţă şi apele freatice, solul şi subsolul, rocile, masivele muntoase, lumea vegetala şi fiinţele vii; (art. 1 Legea cu privire la expertiza ecologică);
Componentele naturii şi bunurile sociale (materiale) creează acel mediu în care există omul.
Componentele naturii se deosebesc de cele materiale prin:
Resurse naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili
Resurse naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili
Resursele naturale se clasifică:
Drept izvor de utilizare:
I . Larg (izvor natural folosit în scop ecologic, economic estetic, spiritual)- II. Îngust (numai în sens economic);
După potenţialul acestora
I . Epuizabile (pădurile, apele, pământul, Zăcămintele Minerale Utile)
II. Neepuizabile (energia solara, geotermale, climaterice);
Renovabile (reg. Animal, pădurile
Nerenovabile -- Anexa 1 Legea cu privire la Resurse Naturale
Vezi Anexa 2, 3, 4 al Legii cu privire la Resurse Naturale
Arie naturala protejata - spaţiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale
Arie naturala protejata - spaţiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale
ANPS sunt create pentru protecţie, conservare, păstrare, sunt de importanţa naţională, locală şi internaţională.
Art. 4 prevede clasificare ANPS
a) rezervaţie ştiinţifică;
b) parc naţional;
c) monument al naturii;
d) rezervaţie naturală;
e) rezervaţie peisajeră (de peisaj geografic);
f) rezervaţie de resurse;
g) arie cu management multifuncţional;
2) care nu ţin de clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii:
a) grădină dendrologică;
b) monument de arhitectură peisajeră;
c) grădină zoologică;
3) stabilite prin alte reglementări internaţionale:
a) rezervaţie a biosferei (Programul UNESCO);
b) zonă umedă de importanţă internaţională (Convenţia Ramsar).
I. După felul raporturilor
Ce apar în procesul administrării; condiţie statul este
I. După felul raporturilor
Ce apar în procesul administrării; condiţie statul este
Ce apar în procesul realizării de proprietate asupra Resurselor Naturale; condiţie unul din subiecţi este proprietar al RN;
Ce apar în procesul realizării altor drepturi reale;
II.
Materiale (apar faţa de obiectele materiale)
Procesuale ( obiectul este nemijlocit acţiunea)
III.
De protecţie
De folosire
Clasificarea raporturilor juridico - ecologice
Principiile dreptului ecologic se divizează în trei sub categorii:
Principii generale:
Principiul Democratism;
Principiul
Principiile dreptului ecologic se divizează în trei sub categorii:
Principii generale:
Principiul Democratism;
Principiul
Principiul Legalităţii;
Principiul Egalităţii;
Principiul Egalităţii tuturor tipurilor de proprietate.
II. Principii Speciale:
Principiul Priorităţii protecţiei mediului în contextul dezvoltării social economice a populaţiei pentru prezent şi viitor;
Principiul prevenirii poluării;
Principiul interzicerii poluării;
Principiul “Poluatorul plăteşte”;
Principiul Răspunderii pentru încălcarea legislaţiei ecologice şi cauzării prejudiciului mediului;
6. Principiile dreptului ecologic