Economie. (Curs 1)

Содержание

Слайд 2

Sistemul de notare Prezenta seminar – 1p Colocviu (teste seminar) –

Sistemul de notare

Prezenta seminar – 1p
Colocviu (teste seminar) – 4p
Examen tip

grilă – 5p
----------------------------------------
TOTAL: 10p
Colocviu (teste seminar) min 50%
Examen min 50%

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 3

Structura cursului de Economie Curs 1 – Notiuni introductive de economie,

Structura cursului de Economie

Curs 1 – Notiuni introductive de economie, Romania

și UE
Curs 2 – Economia de piață. Costuri și rentabilitate
Nevoi, resurse, piață, bani, proprietate, tipuri de costuri, profit
Curs 3 – Statul și economia. Industria auto
Macroeconomie, Creștere economica, PIB, Somaj,Inflatie, Crize economie, Comer exterior, Uniunea Europeană
Curs 4 – Venituri. Piața de capital
Salariu. Profit. Dobânda.
Curs 5 – Marketing. Marketingul în industria auto
Marketingul offline/online. Industria web.
Curs 6 – Antreprenoriat. Proiecte Europene. Micii producători în industria auto.
Înființarea unei PFA, unui SRL/SRLd.
Curs 7 – Finanțe personale.
Raportari financiare, Taxe, soluții de creditare, fonduri de investiții, fonduri mutuale

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 4

Cărți suport pentru curs Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner –

Cărți suport pentru curs

Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner – Freakonomics:

Un economist rebel dezvăluie partea ascunsă a lucrurilor
Explică modul in care oamenii actioneaza pentru a obtine ce-si doresc. Daca v-ați întrebat De ce traficantii de droguri mai locuiesc cu mamele lor? Care este mai periculoasa: o arma sau o piscina? De ce parintii isi boteaza copiii cu nume care le-ar putea dauna in cariera si chiar in viata? Ce au in comun profesorii de liceu si luptatorii de sumo? De ce se aseamana Ku Klux Klanul cu un grup de agenti imobiliari? De ce legislatia privind avorturile afecteaza rata criminalitatii intr-o societate?
John Perkins – Confesiunile unui asasin economic
Ce este un asasin economic? Cum se fură de miliarde de dolari din țări din intrega lume? De cine sunt susținuți (Banca Mondiala, agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala, etc)? Cum lucrează (rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mita si santaj si crima)?
Adam Smith – Avuția Natiunilor
Cum de o carte scrisă în 1776 este încă actuală. O sinteză a sistemelor economice şi a părţilor sale componente, interconectate.
John Maynard Keynes - Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor
Legătura dintre politica monetară a unei țări și inflație, somaj, etc. Relația dintre crizele financiare și sistemele totalitare (dictaturi).
Karl Marx – Capitalul
Profitul, valoarea adăugată, rolul producției de mărfuri în capitalism, rolul angajatului în societate, productivitatea muncii

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 5

Economiști care au influențat decisiv înțelegerea noastră asupra economiei John Forbes

Economiști care au influențat decisiv înțelegerea noastră asupra economiei


John

Forbes Nash – teoria jocurilor, A Beautiful Mind
Gary Becker – influența stresului asupra capitalului uman
Barbara Bergmann – discriminarea la locul de muncă
Hernando de Soto – protejarea proprietății în țările în curs de dezvoltare
Laureatul premiului Nobel 2015: Angus Deaton: “Pentru a configura politicile care promovează bunăstarea și reduc sărăcia, mai întâi trebuie să înțelegem opțiunile individuale de consum.”

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 6

Cu ce veți rămâne după acest curs O înțelegere mai bună

Cu ce veți rămâne după acest curs

O înțelegere mai bună a

principiilor de bază ale economiei
Posibilitatea de a folosi anumite elemente din mediul în care activați (micro/macro) în avantajul dumneavoastră, atât în industria auto, cât și în alte industrii
O experiență introductivă asupra modului în care puteți crește activele dumneavoastră
Înțelegerea unor termeni economici comuni folosiți în mod uzual în mass media (PIB, somaj, producție, acțiuni, obligațiuni, politica monetară)
Înțelegerea principiilor de bază alte marketingului online, modul în care funcționează industria WEB
Cum puteți înființa o firmă sau un PFA, pași introductivi în crearea și administrarea unei afaceri
O clarificare într-o anumită măsură a viitorului dumneavoastră

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 7

Cu ce unelte lucrăm în economie? Așa cum în agricultură folosim

Cu ce unelte lucrăm în economie?

Așa cum în agricultură folosim

tractoare, combine agricole, instalații de irigare, etc.
Așa cum în silvicultură folosim drujbe, conveioare, macarale, etc.
Așa cum în industria auto folosim roboți, materiale, programe soft de proiectare, bancuri de probă, etc.,
Tot așa, și Economia folosește intrumente specifice. Acestea pot fi grafice, tabele, formule matematice, teoreme, leme, etc. Important este modul în care folosim aceste instrumente pentru a modela raționamente și pentru a rezolva probleme teoretice sau practice.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 8

Utilizarea graficelor în economie Un grafic are 2 axe: axa abciselor

Utilizarea graficelor în economie

Un grafic are 2 axe:
axa abciselor –

axa X – axa orizontală – axa categoriilor
axa ordonatelor – axa y – axa verticală – axa valorilor

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 9

Ce este Statistica? Obiectul de studiu al statisticii economice îl constituie

Ce este Statistica?

Obiectul de studiu al statisticii economice îl constituie fenomenele

şi procesele economice de masă, asupra cărora acţionează legi statistice. Aceste legi statistice se manifestă sub formă de tendinţă, într-un număr mare de cazuri individuale, diferite ca formă de manifestare, dar care aparţin aceleaşi esenţe. Statistica studiază latura cantitativă a acestor fenomene, în strânsă legătură cu cea calitativă.
Trăsăturile obiectului de studiu al statisticii economice sunt:
Caracterul de masă al fenomenelor sociale şi economice, care oferă posibilitatea de manifestare a legilor statistice;
Aspectul cantitativ al fenomenelor social-economice de masă, în strânsă legătură cu aspectul calitativ, în condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 10

Etapele cercetării statistice observarea statistică, care constă în culegerea propriu-zisă a

Etapele cercetării statistice

observarea statistică, care constă în culegerea propriu-zisă a datelor,

prin înregistrarea lor pe suport de hârtie sau electronic, centralizarea formularelor, introducerea lor în fișiere, pe calculator, verificarea de ansamblu a datelor introduse (de exemplu: vârsta să nu fie decât un număr pozitiv, întreg, cuprins între 0 și 100, cu maxim două caractere; genul nu poate avea decât una din cele două litere stabilite pentru variantele feminin, respectiv masculin, de exemplu: F sau M);
prelucrarea statistică a datelor constă în aplicarea metodelor statistice pentru calculul indicatorilor statistici ce caracterizează forma, tendința, gradul de variaţie a fenomenelor etc.;
analiza şi interpretarea rezultatelor constă în prezentarea rezultatelor, analiza, interpretarea lor, realizarea unor comparații, verificarea unor ipoteze, etc.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 11

Cursul 1 - Rezumat Notiuni economice de bază Noțiuni de micro-economie.

Cursul 1 - Rezumat

Notiuni economice de bază
Noțiuni de micro-economie. Cererea. Oferta.

Elasticitatea cererii/ofertei
Concurența. Tipuri de concurență.
Piața muncii. Piața informaței. Piața financiară.
Macro-economie. Indicatori macro-economici naționali și Europeni.
Date despre PIB, somaj, creșterea economică

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 12

Ce este Economia? Definiția Wiki: Economia (din limba greacă οίκος [oikos],

Ce este Economia?

Definiția Wiki: Economia (din limba greacă οίκος [oikos], 'casă'

și νομος [nomos], 'conducere') este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
Producţia, distribuţia şi consumul bunurilor şi serviciilor reprezintă, la nivelul unei țări, economia acesteia. În alte cuvinte, Economia studiază ansamblul activităților de producție, distribuție și consum, la nivel teoretic și practic.
ECONOMIA:  ca realitate cuprinde toate activitatile pe care oamenii le desfasoara pentru a crea bunuri in vederea satisfacerii nevoilor lor.
O altă definiție a economiei:
Economia este ştiinţa socială care studiază modul în care resursele sunt alocate între utilizări alternative pentru a satisface nevoile umane.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 13

Nevoile și trebuințele umane Ce sunt nevoile umane? Sinonime ale cuvântului

Nevoile și trebuințele umane

Ce sunt nevoile umane? Sinonime ale cuvântului nevoie:


Dorință
Preferință
Așteptare
Cerinţă
Trebuință
Necesitate
În ce sens?
Pentru a avea
Pentru a fi
Pentru a crede

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 14

Piramida trebuițelor umane Septembrie 2015 Curs Economie /55

Piramida trebuițelor umane

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 15

Problema rarității Resursele reprezintă elementele utilizate pentru a acoperi nevoile. Resursele,

Problema rarității

Resursele reprezintă elementele utilizate pentru a acoperi nevoile.
Resursele, în toate

situațiile, sunt limitate deoarece există în cantități finite pe planeta noastră.
Caracterul limitat al resurselor impune folosirea lor rațională. Unele dintre resurse se pot recupera și refolosi, dar multe resurse importante pentru existența umană se consumă și nu mai pot fi recuperate. Există și resurse care se pot regenera (care?), în măsura în care se asigură un consum rațional al acestora, care să le permită regenerarea.
Raritatea reprezintă insuficienţa bunurilor economice în raport cu nevoile oamenilor

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 16

Economia naturală. Schimbul Nevoile personale se pot acoperi prin autoconsum sau

Economia naturală. Schimbul

Nevoile personale se pot acoperi prin autoconsum sau prin

schimb.
Economia naturală: formă de organizare a activității economice în care nevoile de consum sunt satisfăcute din rezultatul propriei activități, fără a se apela la schimb. Preponderentă până la revoluția industrială, izolare economică, eficiență economică redusă. Ce credeți că se întâmplă în prezent?
Schimbul: folosirea rezultatelor propriei activități pentru a primi în compensație alte bunuri sau monedă. Specializarea, autonomia economică, instituți economică centrală – piața, monetizarea.
Piaţa – schimbul organizat de bunuri, servicii sau resurse între vânzători şi cumpărători. Piața - orice fel de reglementare, facilitate, care permite vânzătorilor și cumpărătorilor să obțină informații și să facă afaceri unii cu alții.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 17

Principii economice Oamenii sunt raționali, au un comportament rațional. Deciziile lor

Principii economice

Oamenii sunt raționali, au un comportament rațional. Deciziile lor sunt

deci în mare masură raționale.
Oamenii trebuie să facă alegeri. „Tot omul este împărat în casa sa”
Alegerea implică costuri. Costul unui bun reprezintă șansa sacrificată. Care este costul unui student pentru a participa la cursuri? Costul de oportunitate – costul șansei pierdute. Exemplul unui fotbalist.
Oamenii iau decizii “la margine” - schimbări marginale - răbdare, prudență și perseverență în orice act de decizie. Cazul unei firme de transport.
Stimulentele modifică comportamentul oamenilor. Ce se întâmplă dacă crește prețul benzinei? Cum se poate influența rata natalității?
Schimbul aduce câștiguri atât vânzatorilor cât și cumpărătorilor. Schimb = libertate. De la toc la folosirea monezii. Specializarea.
Oamenii se adaptează la acțiunile celorlalți – economia planificată vs economia de piață - mîna invizibilă – Adam Smith 1776
Oamenii sunt atenți la eficiență și echitate - eșecul piețelor - externalitățile = impactul acțiunii unei firme asupra bunăstării unor persoane sau altor firme, care pot fi sau nu în legătură directă cu aceasta: negative (poluarea) / pozitive (descoperiri științifice). Eficiența productivă vs eficiența alocativă – Gara din Fălchiu. Echitatea - distribuția corectă a beneficiilor economice

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 18

Ce este microeconomia? Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al

Ce este microeconomia?

Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiților

consumatori si problematica împărțirii bunurilor limitate si a venitului limitat.
În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu scopul de a maximiza profitul.
Concepte micro-economice: Cererea și oferta - Elasticitatea prețului - Surplusul consumatorului și producătorului

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 19

Piața Piața - Cadrul în care se desfășoară schimburile, modul în

Piața

Piața - Cadrul în care se desfășoară schimburile, modul în care

cumpărătorii interacționează cu vânzătorii, se informează reciproc cu privire la caracteristicile mărfurilor, fac operațiuni de vânzare – cumpărăre.
În vorbirea curentă, cuvântul piață înseamnă locul unde oamenii cumpără sau vând bunuri. De exemplu, piața Astra, din cartierul Astra din Brașov, reprezintă un loc în care sunt construite spații de vânzare pentru produse dintre cele mai diverse: fructe, legume, lactate, carne, miere etc.
În teoria economică, piața are o semnificație mai generală. O piață constă în orice fel de reglementări, acorduri, facilități, care permit vânzătorilor și cumpărătorilor să comunice între ei și să facă afaceri unii cu alții.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 20

Regurile pieței Reglementările sunt regulile care guvernează schimbul din cadrul pieței

Regurile pieței

Reglementările sunt regulile care guvernează schimbul din cadrul pieței respective.

Prin stabilirea unor norme, a unor legi care reglementează schimbul, piața apare ca un schimb organizat de bunuri între cumpărători și vânzători.
Fără aceste reguli, de exemplu, nu ar fi posibile vânzările on-line, comenzile prin telefon sau fax, vânzările și cumpărările de acțiuni etc.
Regulile după care se desfășoară schimbul, regulile jocului, scrise sau nescrise, trebuiesc cunoscute și respectate de toți participanții la schimb. Prin aceste reguli se stabilesc drepturile participanților la schimb și modalitatea prin care aceste drepturi sunt protejate.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 21

Modelul cererii și ofertei Există o mare diversitate de piețe, în

Modelul cererii și ofertei

Există o mare diversitate de piețe, în funcție

de bunurile tranzacționate, aria de cuprindere, regulile specifice de desfășurare a tranzacțiilor, particularitățile locale etc.
Este dificil să se cuprindă toate aspectele într-o sigură analiză.
Economiștii folosesc un model, o abstractizare a realității: modelul cererii și ofertei – pentru a analiza felul în care cumpărătorii și vânzătorii interacționează în cadrul pieței, reliefând aspectele comune ale comportamentului acestora.
De ce este nevoie pentru un astfel de model?
Acest model permite descrierea esenței relațiilor de piață, principiilor fundamentale ale comunicării dintre vânzători și cumpărători, ale desfășurării actului de vânzare – cumpărare, a mecanismului intim al formării prețurilor, adică elemente comune tuturor piețelor.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 22

Cererea Dorințele oamenilor sunt nelimitate. Multe dintre dorințele oamenilor nu pot

Cererea

Dorințele oamenilor sunt nelimitate.
Multe dintre dorințele oamenilor nu pot fi

satisfăcute, în principal din lipsa resurselor. Resursele fiind limitate, oamenii trebuie să decidă modalitatea de folosire a lor. Cererea pune în evidență decizia privind dorințele care pot fi satisfăcute, folosind resursele disponibile.
În definirea conceptului cererii, economiștii pleacă de la o premiză fundamentală: cumpărătorii reacționează la stimulente. Unul dintre stimulentele care influențează comportamentul oamenilor îl constituie prețul bunurilor.
La care alte stimulente vă mai puteți gândi?
Venitul curent obținut, venitul viitor așteptat, avuția sau averea, prețurile altor bunuri, așteptările sau previziunile.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 23

Funcția cererii Pentru a putea pune în evidență relația dintre prețul

Funcția cererii

Pentru a putea pune în evidență relația dintre prețul unui

bun și cantitatea cerută din acel bun, influența celorlalți factori trebui menținută constantă. Se va putea astfel determina funcția cererii, adică legătura dintre dorințele cumpărătorilor privind achizițiile dintr-un anumit bun și prețul acelui bun.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 24

Ce înseamnă cererea Funcția cererii p = f(Q) p = a

Ce înseamnă cererea

Funcția cererii
p = f(Q)
p = a + b·Q
Q =

g(p)
Cererea este un concept ex ante. Cantitatea cerută la un anumit preț reprezintă ceea ce doresc cumpărătorii să cumpere, nu ceea ce au cumpărat. Exprimarea cererii are loc, ca moment de timp, înaintea derulării actului de vânzare – cumpărare.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 25

Variația cererii Ce înseamnă o “scădere” (sau o “creștere”) a cererii? Septembrie 2015 Curs Economie /55

Variația cererii

Ce înseamnă o “scădere” (sau o “creștere”) a cererii?

Septembrie 2015

Curs

Economie

/55

Слайд 26

Oferta Oferta este expresia dorințelor vânzătorilor cu privire la cantitățile din

Oferta

Oferta este expresia dorințelor vânzătorilor cu privire la cantitățile din bunul

respectiv pe care doresc și pot să le vândă, în funcție de preț.
Oferta pentru un bun exprimă relația dintre cantitatea totală pe care vânzătorii doresc și pot să o vândă la fiecare nivel al prețului, într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit spațiu geografic, în condițiile în care toți ceilalți factori de influență rămân nemodificați.
Funcția ofertei unui bun este o expresie matematică care reflectă relația dintre preț și cantitatea oferită:
p = f(Q)

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 27

Curba ofertei Septembrie 2015 Curs Economie /55 Dese ori: p =

Curba ofertei

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Dese ori:
p = a + b·Q
unde

p este prețul unitar, Q este cantitatea oferită iar a și b sunt coeficienți sau parametrii.
Слайд 28

Factori care determină variația ofertei Oferta este un concept ex ante.

Factori care determină variația ofertei

Oferta este un concept ex ante. Cantitatea

oferită la un anumit preț reprezintă ceea ce doresc vânzătorii să vândă la prețul respectiv, nu ceea ce se vinde efectiv. Exprimarea ofertei are loc, ca moment de timp, înaintea derulării actului de vânzare – cumpărare.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 29

Echilibrul pieței Echilibrul este o situație în care forțele opuse sunt

Echilibrul pieței

Echilibrul este o situație în care forțele opuse sunt de

aceeași intensitate și se anihilează reciproc. Echilibrul se păstrează atât timp cât intensitatea forțelor se menține și nu apar alți factori a căror influen
Prețul pentru care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită se numește preț de echilibru iar cantitatea corespunzătore acestui preț se numește cantitate de echilibru.
Piața tinde către echilibru deoarece ajustările de preț schimbă planurile vânzătorilor și cumpărătorilor. O situație de dezechilibru generează o schimbare a prețului care determină modificări ale cantităților cerute și oferite în sensul de realizare a echilibrului.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 30

Prețul Prețul este un regulator al pieței, adică joacă rolul unei

Prețul

Prețul este un regulator al pieței, adică joacă rolul unei pârghii

care asigură reglarea automată a funcționării pieței oricărui bun. Dacă prețul unui bun este prea mare, cantitatea oferită din acest bun va depăși cantitatea cerută iar planurile vânzătorilor privind vânzările nu se vor îndeplini.
Dacă prețul este prea mic, cantitatea cerută va depăși cantitatea oferită, iar planurile cumpărătorilor privind cumpărările nu se vor îndeplini. O parte din cantitatea pe care cumpărătorii doresc să o cumpere nu va fi putea fi asigurată din lipsă de ofertă.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 31

Deficit și excedent Dacă prețul este mai mic decât prețul de

Deficit și excedent

Dacă prețul este mai mic decât prețul de echilibru,

pe piață va apărea un deficit, iar dacă prețul este mai mare decât prețul de echilibru, pe piață va apărea un excedent. Se pot prevedea schimbările pe care le va înregistra prețul pentru a elimina deficitul sau surplusul? Răspunsul este afirmativ deoarece schimbările prețului, în direcția prețului de echilibru, sunt benefice atât pentru vânzători cât și pentru cumpărători.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 32

Efectele scăderii cererii când cererea scade, atât prețul cât și cantitatea

Efectele scăderii cererii

când cererea scade, atât prețul cât și cantitatea

de echilibru scad;
când cererea crește, atât prețul cât și cantitatea de echilibru cresc.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 33

Efectele scăderii ofertei când oferta scade, prețul de echilibru crește iar

Efectele scăderii ofertei

când oferta scade, prețul de echilibru crește iar

cantitatea de echilibru scade;
când oferta crește, prețul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru crește.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 34

Elasticitatea cererii Septembrie 2015 Curs Economie /55 De exemplu, dacă o

Elasticitatea cererii

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

De exemplu, dacă o creștere cu 10%

a prețului motorinei determină o scădere cu 5% a cantității cerute de motorină, atunci:

Valoarea 0,5 a elasticității cererii în funcție de preț arată că, modificând prețul cu un anumit procent, cantitatea cerută se va modifica, în sens invers, cu un procent de două ori mai mic. Reacția cumpărătorilor la modificarea prețului este astfel redusă. Cererea de motorină este inelastică.

Exprimă sensibilitatea cătității cerute la o modificare a prețului:

Слайд 35

Tipuri de elasticitate a cererii în funcție de preț Septembrie 2015 Curs Economie /55

Tipuri de elasticitate a cererii în funcție de preț

Septembrie 2015

Curs Economie

/55
Слайд 36

Elasticitatea punct. Coeficientul de elasticitate Expresia de calcul a elasticității punct

Elasticitatea punct. Coeficientul de elasticitate

Expresia de calcul a elasticității punct este:
Cererea

este elastică atunci când coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț este supraunitar, inelastică dacă este subunitar și cu elasticitate unitară dacă este egal cu 1.

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Bunurile de primă necesitate tind să aibă o cerere inelastică, în timp ce bunurile de lux tind să aibă o cerere elastică.

Слайд 37

Ce este macroeconomia? Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi

Ce este macroeconomia?

Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi agregate,

cercetează comportamentul economiei în general, (venitul total, gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației, etc).
Macroeconomia încearcă să găsească explicații pentru oscilațiile conjuncturale, să găsească factorii de control relevanți și să stabilească dependențele acestora.
Guvernele încearcă să controleze unele elemente macro-economice, prin modificări ale impozitelor, dobânzilor sau a cererii statului, urmărind spre exemplu stabilitatea nivelului prețurilor, mărirea gradul de ocupare completă a forței de muncă sau creșterea economică. Mărimile macroeconomice joacă un rol important în procesul politic de legitimare, deoarece pot fi interpretate de alegători ca un indiciu asupra calității muncii guvenului (Wiki).

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 38

Uniunea Europeană 28 de țări membre 24 limbi oficiale România -

Uniunea Europeană
28 de țări membre
24 limbi oficiale
România - membră de la

1 ian. 2017

Istoria UE
Tratatul de la Roma 1 ian. 1958
Tratatul de la Maastricht 1 nov. 1993
Tratatul de la Lisabona 1 dec. 2009

Instituții europene
Comisia Europeană
Consiliul European
Parlamentul European

Слайд 39

România Suprafața: 238391km2 Populația la 1 ian. 2014 Total: 19942642 Bărbați:

România
Suprafața: 238391km2
Populația la 1 ian. 2014
Total: 19942642
Bărbați: 9738445
Femei:

10204197
Speranța de viață
Total: 74 ani
Bărbați: 71 ani
Femei: 78 ani
Слайд 40

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Produsul intern brut (prescurtat PIB) este

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator

macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

PIB (mil. Euro, prețuri curente)

Слайд 41

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Populația (mii persoane)

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Populația (mii persoane)

Слайд 42

Septembrie 2015 Curs Economie /55 PIB pe cap de locuitor (Euro, prețuri curente)

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

PIB pe cap de locuitor (Euro, prețuri curente)

Слайд 43

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Evoluția PIB al României în perioada 1990 - 2014

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Evoluția PIB al României în perioada 1990 -

2014
Слайд 44

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Ratele de creștere economică

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Ratele de creștere economică

Слайд 45

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Metoda producției pentru calculul PIB PIB

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Metoda producției pentru calculul PIB

PIB = VAB +

IP + TV – SP
unde:
PIB = Produsul intern brut, la prețuri de piață
VAB = Valoarea adăugată brută
IP = Impozitele pe produse
TV = Taxele vamale
SP = Subvențiile pe produse
Слайд 46

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Contribuția ramurilor la formarea Valorii Adăugate Brute

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Contribuția ramurilor la formarea Valorii Adăugate Brute

Слайд 47

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Valoarea adăugată brută, ocuparea și câștigurile salariale

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Valoarea adăugată brută, ocuparea și câștigurile salariale

Слайд 48

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Metoda cheltuielilor pentru calculul PIB PIB

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Metoda cheltuielilor pentru calculul PIB

PIB = CF +

FBCF + VS + (E - I)
unde:
CF = Consumul final efectiv
C = consumul privat
G = consumul public
FBCF= Formarea brută de capital fix
VS = Variația stocurilor
E - I = (Exporturi – Importuri) = Export net
Слайд 49

Septembrie 2015 Curs Economie /55 PIB pe categorii de utilizări (mil. lei, prețuri curente)

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

PIB pe categorii de utilizări (mil. lei, prețuri

curente)
Слайд 50

Septembrie 2015 Curs Economie /55

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 51

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Rata șomajului BIM, August 2015

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Rata șomajului BIM, August 2015

Слайд 52

Septembrie 2015 Curs Economie /55

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 53

Septembrie 2015 Curs Economie /55

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Слайд 54

Septembrie 2015 Curs Economie /55 Evoluția ratei dobânzii de politică monetară

Septembrie 2015

Curs Economie

/55

Evoluția ratei dobânzii de politică monetară