Umanismul şi renaşterea

Содержание

Слайд 2

* CUPRINS: Definirea conceptelor Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului Răspândirea Umanismului

*

CUPRINS:

Definirea conceptelor
Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului
Răspândirea Umanismului
Concepţia umanistă
Renaşterea literară
Renaşterea ştiinţifică
Renaşterea

artistică în Italia
Renaşterea artistică în afara Italiei
Umanismul în Ţările Române
Слайд 3

* 1. Definirea conceptelor Umanismul a fost un curent de gândire

*

1. Definirea conceptelor

Umanismul a fost un curent de gândire care s-a

afirmat în secolele XIV-XVII în Europa şi reprezintă o etapă în laicizarea gândirii umane. Umaniştii puneau în centrul preocupărilor culturale omul, accentuând necesitatea dezvoltării sale multilaterale.
Renaşterea reprezintă expresia ştiinţifică şi culturală a Umanismului.
Termenul de Renaştere a fost introdus de istoricul francez Jules Michelet.
Слайд 4

* 2. Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului Umanismul a apărut în

*

2. Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului

Umanismul a apărut în Italia în

secolul al XIV-lea datorită mai multor factori:
dezvoltarea economică a oraşelor italiene (Umanismul este expresia ideologică a burgheziei );
Italia moştenea în mod direct tradiţiile şi spiritul antichităţii greco-romane (această nouă concepţie despre om îşi trage substanţa din cultura greco-romană);
viaţa culturală era susţinută de mecena (familia Medici din Florenţa, papii Iuliu al II-lea şi Leon al X-lea);
Слайд 5

* Papa Iuliu al II-lea A fost papă între anii 1503-1513.

*

Papa Iuliu al II-lea A fost papă între anii 1503-1513. I-a încredinţat

lui Michelangelo pictarea Capelei Sixtine.
Слайд 6

* Papa Leon al X-lea Numele său adevărat este Giovanni de

*

Papa Leon al X-lea Numele său adevărat este Giovanni de Medici. A

fost papă între anii 1513-1523. este cunoscut mai ales pentru vânzarea indulgenţelor în vederea construirii Catedralei Sfântul Petru din Roma. Este al doilea fiu al lui Lorenzo Medici, cel mai cunoscut conducător al Florenţei. I-a urmat pe tronul pontifical vărul său Giuliano de Medici, sub numele de Clement al VII-lea (1523-1534)
Слайд 7

* 3. Răspândirea Umanismului Din prima jumătate a secolului al XV-lea

*

3. Răspândirea Umanismului

Din prima jumătate a secolului al XV-lea şi

până în primele decenii ale secolului al XVII-lea, ideile umaniste s-au răspândit în Europa. Răspândirea ideilor umaniste în Europa a fost favorizată de următorii factori:
intensa circulaţie a manuscriselor;
apariţia tiparului (Johannes Guttenberg, mijlocul secolului al XV-lea);
decăderea latinei ca limbă de cultură şi impunerea limbilor naţionale;
frecventarea universităţilor din Italia de către tinerii din Europa;

Johannes Guttenberg

Слайд 8

* 4. Concepţia umanistă un nou model uman („omul este măsura

*

4. Concepţia umanistă

un nou model uman („omul este măsura tuturor lucrurilor”

, „uomo universale”);
nouă morală;
un nou model educaţional (era criticată scolastica, metodă de educaţie specifică Evului Mediu);
o nouă etică a muncii;
o nouă artă;
o nouă concepţie despre artist;
Слайд 9

* Imaginea unei şcoli din secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina.

*

Imaginea unei şcoli din secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius

de Voltolina.
Слайд 10

* un nou model de conducător politic Niccolo Machiavelli în lucrarea

*

un nou model de conducător politic
Niccolo Machiavelli în lucrarea „Principele”

susţine că oamenii politici trebuie să acţioneze în funcţie de interesele de stat, renunţând la concepţiile morale şi religioase – „scopul scuză mijloacele”;

Niccolo Machiavelli

Слайд 11

* Laturile Umanismului: Umanismul civic care avea rolul de a forma

*

Laturile Umanismului:
Umanismul civic care avea rolul de a forma cetăţeni utili,

curajoşi, inteligenţi, oameni de acţiune care să îşi pună viaţa în serviciul patriei şi al comunităţii;
Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin redeşteptarea interesului pentru cultura antică, pentru cercetarea manuscriselor, a operelor antichităţii, ceea ce a dat un impuls activităţii culturale din toate domeniile, prin credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel mai important reprezentant este Erasmus din Rotterdam – „prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în cărţile sale critică abuzurile Bisericii, moravurile timpului său, nedreptatea, sărăcia poporului.
Слайд 12

* Erasmus din Rotterdam a fost un teolog şi erudit olandez,

*

Erasmus din Rotterdam a fost un teolog şi erudit olandez, unul

din cei mai însemnaţi umanişti din perioada Renaşterii şi Reformei din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, "primul european conştient" (Stefan Zweig).
Слайд 13

* 5. Renaşterea literară Reprezentanţi ai literaturii din Italia: Dante Alighieri

*

5. Renaşterea literară

Reprezentanţi ai literaturii din Italia:
Dante Alighieri („Divina Comedie”);
Francesco Petrarca

(„Canţonierul”, „Rimele”);
Giovanni Boccaccio („Decameronul”);
Ludovico Ariosto („Orlando furioso”);
Слайд 14

* Dante Alighieri - portret realizat de Sandro Botticelli

*

Dante Alighieri - portret realizat de Sandro Botticelli

Слайд 15

* Francesco Petrarca Giovanni Boccaccio

*

Francesco Petrarca

Giovanni Boccaccio

Слайд 16

* Reprezentanţi ai literaturii din Franţa: Francois Rabelais („Gargantua şi Pantagruel”);

*

Reprezentanţi ai literaturii din Franţa:
Francois Rabelais („Gargantua şi Pantagruel”);
Pierre Ronsard (a

întemeiat împreună cu 6 prieteni „Pleiada”);

Francois Rabelais

Слайд 17

* Reprezentanţi ai literaturii din Anglia: William Shakespeare („Romeo şi Julieta”,

*

Reprezentanţi ai literaturii din Anglia:
William Shakespeare („Romeo şi Julieta”, „Visul unei

nopţi de vară”, „Richard al III-lea”, „Othello”, „Iulius Cezar”, „Macbeth”, „Hamlet”, „Regele Lear” etc.);
Слайд 18

* Reprezentanţi ai literaturii din Spania: Miguel Cervantes - a pus

*

Reprezentanţi ai literaturii din Spania:
Miguel Cervantes - a pus bazele romanului

realist modern („Don Quijote”);
Lope de Vega – creatorul teatrului naţional spaniol;

Miguel Cervantes

Lope de Vega

Слайд 19

* Reprezentanţi ai literaturii utopice care propunea o societate în care

*

Reprezentanţi ai literaturii utopice care propunea o societate în care domină

toleranţa religioasă, libertatea, egalitatea:
Thomas Morus („Utopia” sau „Nicăieri”);
Tommasso Campanella („Cetatea Soarelui”);
Francis Bacon („Noua Atlantidă”);

Thomas Morus –
Portret realizat de
către Hans Holbein cel Tânăr

Слайд 20

* 6. Renaşterea ştiinţifică Oamenii de ştiinţă au început să combată

*

6. Renaşterea ştiinţifică

Oamenii de ştiinţă au început să combată Biblia şi

nu admiteau ca fiind valabile decât acele informaţii care puteau fi verificate.
S-au impus noi metode de cercetare: observaţia, experimentul, raţiunea.
S-au făcut progrese în fizică, chimie, astronomie, matematică, medicină, geografie etc. Cele mai importante descoperiri s-au realizat în domeniul astronomiei („regina ştiinţelor”).
Слайд 21

* Giordano Bruno a afirmat că universul este infinit; Nicolaus Copernic

*

Giordano Bruno a afirmat că universul este infinit;
Nicolaus Copernic a pus

bazele teoriei heliocentriste conform căreia Soarele se află în centrul universului şi în jurul său se mişcă planetele. El combătea astfel teoria geocentristă a lui Ptolemeu.

Giordano Bruno

Nicolaus Copernic

Слайд 22

* În secolele XVI-XVII s-au făcut progrese importante în studiul corpului

*

În secolele XVI-XVII s-au făcut progrese importante în studiul corpului uman:
Ambroise

Pare, considerat „părintele chirurgiei”, a pus la punct procedul legării arterelor;
medicul spaniol Miguel Servet a explicat sistemul circulaţiei sangvine;

Ambroise Pare

Слайд 23

* 7. Renaşterea artistică în Italia Caracteristicile artei renascentiste: arta Renaşterii

*

7. Renaşterea artistică în Italia

Caracteristicile artei renascentiste:
arta Renaşterii este laică şi

umană, prin destinaţie şi gust;
natura şi trupul uman devin obiecte de studiu pentru artişti;
inspiraţie din modelele antice;
tot mai mulţi artişti se pun în serviciul autorităţii laice;
spre deosebire de Evul Mediu, operele de artă nu mai rămân anonime, ci sunt profund individualizate;
Слайд 24

* Arhitectura: arhitectura civilă a depăşit-o pentru prima dată ca importanţă

*

Arhitectura:
arhitectura civilă a depăşit-o pentru prima dată ca importanţă pe cea

religioasă;
arhitectura civilă este reprezentată de palate (Palatul Dogilor din Veneţia, Palatul Strozzi din Florenţa), castele (pe Valea Loarei), primării, vile etc.;
palatul este construcţia tipică a acestei perioade;
cel mai important monument este Catedrala Sfântul Petru din Roma;
arhitecţi: Fillippo Brunelleschi şi Michelangelo Buonarotti
Слайд 25

* Catedrala Sfântul Petru din Roma

*

Catedrala Sfântul Petru din Roma

Слайд 26

* Palatul Dogilor din Veneţia

*

Palatul Dogilor din Veneţia

Слайд 27

* Castelul Amboise de pe Valea Loarei

*

Castelul Amboise de pe Valea Loarei

Слайд 28

* Castelul Blois de pe Valea Loarei

*

Castelul Blois de pe Valea Loarei

Слайд 29

* Castelul Serrant de pe Valea Loarei

*

Castelul Serrant de pe Valea Loarei

Слайд 30

* Castelul Talcy de pe Valea Loarei

*

Castelul Talcy de pe Valea Loarei

Слайд 31

* Sculptura: dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai

*

Sculptura:
dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai mult influenţată

de antichitate;
sculptura s-a desprins de arhitectură, devenind o artă de sine stătătoare;
a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri specifice antichităţii romane, cum ar fi bustul-portret, medalia şi statuia ecvestră;
sculptori:
Donatello (David, Gattamelata);
Michelangelo (David, Sclavii, Pieta, Moise);
Слайд 32

* Sfântul Ioan Evanghelistul – Sculptură de Donatello

*

Sfântul Ioan Evanghelistul – Sculptură de Donatello

Слайд 33

* DAVID– Sculptură de Donatello Detaliu

*

DAVID– Sculptură de Donatello

Detaliu

Слайд 34

* GATTAMELATA

*

GATTAMELATA

Слайд 35

* MICHELANGELO – Portret realizat de Jacopino del Conte

*

MICHELANGELO –
Portret realizat de
Jacopino del Conte

Слайд 36

* DAVID PIETA

*

DAVID

PIETA

Слайд 37

* MOISE – Sculptură realizată de Michelangelo

*

MOISE –
Sculptură realizată
de Michelangelo

Слайд 38

* Pictura: în pictură, deşi influenţa antichităţii a fost mai palidă

*

Pictura:
în pictură, deşi influenţa antichităţii a fost mai palidă decât în

alte domenii ale artei, elementele novatoare sunt mai numeroase: perspectiva, introducerea celei de-a treia dimensiuni, pictura în ulei etc;
pictorii sunt preocupaţi de legea proporţiilor corpului uman, convinşi că frumuseţea personajelor constă în armonia părţilor corpului în acţiune;
pictura a fost cea mai cultivată dintre artele Renaşterii;
pictura s-a desprins definitiv de tradiţiile iconografiei;
se impune portretul;
pictorii italieni sunt grupaţi pe şcoli, deşi mulţi dintre aceştia au fost invitaţi să lucreze în afara oraşului natal, în special la Roma;
Слайд 39

* Reprezentanţi ai Renaşterii artistice din Italia: Botticelli ( „Naşterea zeiţei

*

Reprezentanţi ai Renaşterii artistice din Italia:
Botticelli ( „Naşterea zeiţei Venus”, „Primăvara”

);
Tizian (remarcabile sunt portretele făcute marilor suverani ai timpului: Franscis I, Carol Quintul);
Leonardo da Vinci ( „Monalisa”, „Cina cea de Taină” );
Rafael Sanzio ( „Madona Sixtină”, „Şcoala din Atena” );
Michelangelo ( a pictat Capela Sixtină de la Vatican );
Слайд 40

* Botticelli - “Primăvara”

*

Botticelli - “Primăvara”

Слайд 41

* Botticelli - “Naşterea zeiţei Venus”

*

Botticelli - “Naşterea zeiţei Venus”

Слайд 42

* Leonardo da Vinci – “Cina cea de Taină”

*

Leonardo da Vinci – “Cina cea de Taină”

Слайд 43

* Leonardo da Vinci – “Gioconda” sau “Monalisa”

*

Leonardo da Vinci –
“Gioconda” sau
“Monalisa”

Слайд 44

* Rafael Madona Sixtină

*

Rafael

Madona Sixtină

Слайд 45

* Rafael - “Şcoala din Atena”

*

Rafael - “Şcoala din Atena”

Слайд 46

* Rafael – “Punerea în mormânt”

*

Rafael –
“Punerea în
mormânt”

Слайд 47

* Michelangelo – “Crearea lui Adam” / Capela Sixtină

*

Michelangelo – “Crearea lui Adam” / Capela Sixtină

Слайд 48

* 8. Renaşterea artistică din afara Italiei Mult timp, Italia a

*

8. Renaşterea artistică din afara Italiei

Mult timp, Italia a rămas centrul

artistic al Europei, unde veneau toţi cei care doreau să înveţe. Treptat, sub influenţa Italiei, s-au format şcoli artistice şi în alte ţări.
Cele mai importante şcoli din afara Italiei sunt:
Şcoala flamandă din Ţările de Jos: Pieter Bruguel cel Bătrân („Uciderea pruncilor”, „Parabola orbilor”, „Ţara trântorilor”, „Căutătorul de cuiburi”, „Căderea lui Icar”);
Şcoala germană: Albrecht Durer („Închinarea magilor”, „Cei patru apostoli”) şi Hans Holbein cel Tânăr („Doi ambasadori”, „Erasmus”);
Şcoala spaniolă: El Greco („Cardinalul Nino de Guevara”);
Слайд 49

* Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc

*

Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc

Слайд 50

* Pieter Bruguel cel Bătrân – Vânători în zăpadă

*

Pieter Bruguel cel Bătrân – Vânători în zăpadă

Слайд 51

* Pieter Bruguel cel Bătrân – Căderea lui Icar

*

Pieter Bruguel cel Bătrân – Căderea lui Icar

Слайд 52

* Albrecht Durer – Autoportret

*

Albrecht Durer
– Autoportret

Слайд 53

* Albrecht Durer – Apostolii

*

Albrecht Durer
– Apostolii

Слайд 54

* Albrecht Durer – Adoraţia Sfintei Treimi

*

Albrecht Durer
– Adoraţia Sfintei
Treimi

Слайд 55

* Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul regelui Henric al VIII-lea”

*

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul regelui
Henric al VIII-lea”

Слайд 56

* Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul lui Erasmus Din Rotterdam”

*

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui Erasmus
Din Rotterdam”

Слайд 57

* Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul lui Thomas Morus”

*

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui
Thomas Morus”

Слайд 58

* Hans Holbein cel Tânăr – “Ambasadorii”

*

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Ambasadorii”

Слайд 59

* El Greco – “Alungarea zarafilor din templu”

*

El Greco – “Alungarea zarafilor din templu”

Слайд 60

* El Greco – “Martiriul Sfântului Mauriciu”

*

El Greco –
“Martiriul Sfântului
Mauriciu”

Слайд 61

* El Greco – “Închinarea Magilor”

*

El Greco – “Închinarea
Magilor”

Слайд 62

* El Greco – “Logodna Mariei”

*

El Greco –
“Logodna Mariei”

Слайд 63

* 9. Umanismul în Ţările Române Umanismul s-a manifestat mai puternic

*

9. Umanismul în Ţările Române

Umanismul s-a manifestat mai puternic în Transilvania,

datorită legăturilor strânse cu Europa Centrală şi Apuseană.
În Ţara Românească şi Moldova, fiii de boieri au adus ideile umaniste după ce s-au întors de la studii din Italia şi Polonia.
Principalii reprezentanţi ai Umanismului din Transilvania:
Nicolaus Olahus;
Johannes Honterus;
Слайд 64

* Nicolaus Olahus – este cel mai important reprezentant din Transilvania.

*

Nicolaus Olahus – este cel mai important reprezentant din Transilvania. A

avut o bogată corespondenţă cu Erasmus din Rotterdam. Opera sa „Hungaria” cuprinde şi date despre români, el susţinând cu argumente ştiinţifice caracterul latin al poporului şi limbii române, unitatea de neam a românilor.
Слайд 65

* Principalii reprezentanţi din Ţara Românească: Neagoe Basarab („Învăţăturile lui Neagoe

*

Principalii reprezentanţi din Ţara Românească:
Neagoe Basarab („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către

fiul său, Teodosie”);
Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării Româneşti” şi a alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui stat;

Neagoe Basarab

Слайд 66

* Principalii reprezentanţii din Moldova: Grigore Ureche; Miron Costin; Ion Neculce; Dimitrie Cantemir („Descrierea Moldovei”)

*

Principalii reprezentanţii
din Moldova:
Grigore Ureche;
Miron Costin;
Ion Neculce;
Dimitrie Cantemir
(„Descrierea Moldovei”)