Armele zmeilor

pot fi grupate in câteva categorii generale: Arme de atac și de apărare .Le putem, la rândul lor clasifica după cum urmează: arme biologica, arme verbale, artefacturi
Iar artefacturile se împart la fel în câteva tipuri:contondente, tăioase și energizante.

TIPURILE DE ARME

adversarului, colții și ghearele năprasnice, scuipatul cu precizie (zmeul zmeilor), loviturile violente de cap în gură (zmeul zmeilor),
împunsul (zmeul cu coroană),
trânta, că-i mai dreaptă" (zmeul mioritic).
În acest ultim caz toate trucurile
sunt permise.

imprecația bifurcată, bălmăjeala, gângăveala (zmeul sur de văgăună) limitarea, scălâmbarea (zmeul cu colui). Sudalma simplă, dublă și triplă e mânuită cu deosebită dexteritate. Dar poate cea mai eficientă armă verbală, mortală când e folosită de câinele de zmeu sau de muma zmeilor, este îmbălarea, care constă în lăudarea desantata, prelungă, mieroasă și insistentă a adversarului. Prins într-un ghemotoc de fire umede care se solidifică rapid in contact cu aerul, acestuia nu-i mai rămâne nici o șansă. Mai tot zmeii vorbesc morfolit, printre colți. Cu desăvârșire mut pare a fi Animicştiutorul (de la care ne-au rămas totuși comori de înțelepciune scrise pe coji de ouă), Oratorii speciei sunt zombalii, care nu pronunță cuvinte, ci clinchete de incluse agățate in colo, deosebit de convingătoare (spun zmeii).

trei feluri: contondente, tăioase și energizante.
Armele contondente au toate ca model primordial buzduganul, evoluat dintr-o simplă măciucă primitivă. Datele culese până in prezent ne îndrituiesc să credem că absolut toate rasele de zmei, actuale sau fosile, au folosit sau folosesc buzduganul (Arme enorme de piatră (mai târziu de bronz, fier și chiar plumb) imposibil de ridicat de mina omului), se găsesc presărate în vadurile râurilor sau in situri arheologice, unde sunt exhumate alături de cranii cu mari orbite omenești, dar cu colți uriași pe mandibule și prelungite cu o coloana vertebrală de șopârla.

ARTEFACTURI

fiecărei rase: • Zmeul zmeilor folosește aşa-numitul „Numele Tatălui", un soi de baros din platină de o puritate atât de înaltă încât, prin calitățile sale conductoare, atrage fulgerul din înaltul cerului şi-l prăvălește asupra adversarului. Dacă acesta nu piere din prima flacără albăstruie, primește direct infestă o a doua lovitură de data aceasta cu buzduganul însuși. Cei din urmă zmei ai zmeilor folosesc buzdugane de titan, ca să nu poată fi detectate de radare.

ZMEUL ZMEILOR

el numește .”Torov-Pan”(literal: Distruge Tot), o bilă de fier legată cu sârmă, asemenea ciocanelor din proba olimpică. O învârte atât de repede, incit fierul se încinge la roșu prin frecarea cu aerul. Când arma se găsește pe linia adversarului, tarantulele ii fac zmeului un semn cu labele pe umeri, iar acesta dă drumul bilei. Vai de el, însă, dacă o face prea de vreme sau prea târziu: bila atunci nu mai pornește, iar sirma se învârte in jurul corpului nefericitului zmeu, tăindu-l fin, in feliuțe ca de salam. Acest accident se petrece, însă, destul de rar.

ZMEUL SUR DE VĂGĂUNĂ

corpul posesorului. Când micul zmeu se naște, tatăl său, in cadrul unui frumos ceremonial, ii așază in palma dreaptă o sămânță de Leucă (leuca draco), arbust de esență dură care creste doar pe platourile înalte din Altai. Pruncul simte-n aceeași clipă o arsură in podul palmei și începe să urle sălbatic, la care tatăl îl anesteziază prompt cu buzduganul propriu. Lovit cu Leuca, pruncul a primit botezul obștii în care se va integra. Din sămânță va crește cu timpul o Leuca viguroasă, având rădă-
cini adânc împlântate în zmeu, pe care parazitează, dar îl și apără.

BUZDUGANUL ZMEULUI CU COLȚI

milenii la reproducerea sexuată, falusul său a fost eliberat de vechile atribuții și, sub numele de Buul-Ann (onomatopee lipsită de conținut național), a devenit o armă redutabila.
Muma zmeilor folosește Moaca, un cap de om preparat special ca să devină dur ca bazaltul, înfipt într-o coadă de palisandru. Moaca apare când nu te aștepți în mâna acestei bătrâne pe care tot ai trece-o strada, când înainte, când înapoi, din zori și până-n seară...

MUMA ZMEILOR

statutului lor inferior față de cele contondente. Pur și simplu, Toți reprezentanții rasei zmeilor, indiferent de sex. poartă înfipte in brâu, atârnate de cingătoare, ascunse în carâmbul cizmei, bălăngănindu-li-se între picioare și încurcându-i la mers tot soiul de lame tăioase de tipul sabie, spadă, floretă, paloș, pala, iatagan, hanger, cuțit pumnal, stilet, briceag, brici, șiș, suriu, topor, toporaș, toporișcă, secure, bardă, halebardă, satir, machetă etc. Mai toate, dat fiind nunțatul gust pentru baroc și rococo-ul târziu al zmeilor, sunt strunjite in forme atât de șerpuitoare, încât seamănă bine cu florarele de plastic ale elevilor.

ARMELE TĂIOASE

condițiile defavorabile care pot surveni în cursul unei lupte, zmeii recurg la câteva strategii simple și eficiente: Se fac că plouă.
Cu paloșul voinicului în gât, zmeul deschide deasupra capului o umbrelă și, cu o expresie visătoare, fredonează ceva dintr-un film cu Gene Kelly.
Își pun cenuşă-n cap, presărată fin. Servește, probabil, la camuflaj.
Îl iau pe Nu in brațe. Nu” (corect. Nu) este un idol cu aspect de bufnita, cioplit grosolan in lemn de gutui despre care se crede ca legănat in brațe, îndepărtează pericolul.

ARME DE APĂRARE

de forță, cravata de forță și costumul de forța, Ele acționează ca niște acumulatori de energie. Când un zmeu a îmbrăcat cămașa de forță - numită uneori și cămașa morții se crede că poate capta culorile din mediul înconjurător pe care, transformate într-o pastă vâscoasă, le proiectează asupra dușmanului. Peisajul din jur ar rămâne mult mai palid pentru circa o săptămână. Cravata și costumul de forță ar extrage și zgomotele, respectiv mirosurile din peisaj. Nu se știe cât de real este acest efect și cât e doar autosugestie.

ARMELE ENERGIZANTE