Содержание
- 2. Ce am învățat până acum Economia de piață – economia în cadrul căreia alocarea resurselor se
- 3. Ce am învățat până acum - Circuitul economic
- 4. Ce am învățat până acum Ce este întreprinderea? Rolul întreprinderii în societate Tipuri de întreprindere Ce
- 5. Ce am învățat până acum - Pragul de rentabilitate R=P/CT x100 Cele mai importante variabile (sau
- 6. Ce am învățat până acum - Fluxuri monetare
- 7. Indicatori macroeconomici Consumul privat, C = cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor curente
- 8. Cursul 3 - Rezumat Ce este macro-economia Indicatorii macroeconomici Măsurarea „costului vieţii”: Indicele prețurilor bunurilor de
- 9. Ce este macroeconomia Știința care studiază comportamentul economiei privite ca ansamblu, adică explicarea perioadelor de avânt
- 10. La ce întrebări răspunde macroeconomia? Ce factori determină creşterea economică pe termen lung dintr-o ţară? De
- 11. Agenții economici Agenți economici elementari și agregați Societăţi comerciale - toţi acei agenţi economici care produc
- 12. Indicatori macroeconomici expresie valorică sintetică a activităţii economice (producţiei) la nivelul unei economii naţionale în decursul
- 13. Indicatori macroeconomici - PGB totalitatea producţiei de mărfuri realizată într-o perioadă de timp, de regulă un
- 14. Indicatori macroeconomici – PIB reprezintă valoarea bunurilor economice finale produse într-o economie naţională. De exemplu, venitul
- 15. Indicatorii macroeconomici - PNB Produsul naţional brut – PNB: valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor finale realizate,
- 16. PNB și valoarea adăugată Valoarea Adăugată = Diferenţa dintre valoarea de piaţă a producţiei unei firme
- 17. Probleme ale măsurării agregatelor macroeconomice În general, datele referitoare la PNB şi PIB sunt considerate nu
- 18. Motive pentru care măsurarea indicatorilor macroeconomici este inexactă valorile unor producţii sunt inexacte deoarece nu există
- 19. Alți indicatori Produsul naţional net (PNN) = diferenţa între PNB şi amortizarea capitalului PNN nu include
- 20. Alți indicatori Venitul naţional (VN) se calculează ca diferenţă între PNN şi taxele şi impozitele indirecte.
- 21. Alți indicatori Consumul - totalitatea sumelor cheltuite de gospodării pentru achiziţionarea de bunuri economice. Cheltuielile pentru
- 22. Produs intern brut real vs nominal PIB este un indicator valoric - modificarea lui poate fi
- 23. Deflatorul PIB În consecinţă, atunci când se compară producţiile a doi ani diferiţi, PIB nominal se
- 24. Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) Măsoară evoluţia preţurilor unui coş de bunuri şi servicii reprezentativ
- 25. Calculul IPC Din motive de simplificare, vom presupune o economie elementară încare „coşul de consum” nu
- 26. Deosebiri fundamentale între IPC şi deflatorul PIB deflatorul include un grup de bunuri şi servicii mult
- 27. Rate Rata inflaţiei reprezintă creşterea generală a preţurilor într-o anumită perioadă (exprimată procentual). Rata creşterii economice
- 28. Legea Okun. Curba lui Phillips Rata şomajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de creştere a
- 29. Cererea agregată şi oferta agregată Să presupunem că utilizăm PIB-ul real pentru a reprezenta cantitatea totală
- 30. Cererea agregată şi oferta agregată
- 31. Cererea agregată şi oferta agregată Modificările ce pot apărea la nivelul cererii sau ofertei agregate evidenţiază
- 32. Funcţia consumului În teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol. Dedus din sfera analizei
- 33. Funcţia de economisire S = Y – C = C = Y – (Ca + c’Y)
- 34. Piaţa muncii În legătură cu munca şi cu remunerarea acesteia, unii economişti sunt depărere ca munca
- 35. Limite pe piața muncii Limita maximă e dată de valoarea productivităţii marginale a muncii (WmgL). Întreprinzătorul
- 36. Specificul pieței muncii Nu există un tip uniform de muncă şi nici o mărime universală a
- 37. Cum funcționează piața muncii? Fiecare persoană dispune numai de o cantitate limitată de energie pe care
- 38. Efectul de substituţie şi efectul de venit Efectul de substituţie reflectă dorinţa indivizilor de a înlocui
- 39. Șomajul
- 40. Moneda Dintre toate problemele şi domeniile ştiinţei economice, puține sunt mai pline de confuzie decât aspectele
- 41. Puterea de cumpărare Preţul banilor poate fi exprimat numai în termenii celorlalte mărfuri, adică prin bunurile
- 42. Prețul banilor În graficul alăturat am reprezentat dinamicaechilibrului pieţei monetare. Curba cererii de bani (Cb) este
- 43. Creșterea economică Creștere economică = creșterea, pe termen lung, a potențialului productiv al economiei Rata de
- 44. Media creșterilor anuale
- 45. Predicții privind creșterea PIB/locuitor în România și în Germania Sursa datelor: World Economic Outlook Database, FMI,
- 46. Mișcările între grupele de țări din UE, în ultimii 10 de ani
- 47. Factorii care determină nivelul de viață pe termen lung Rata de economisire Rata de creștere a
- 48. Fluctuațiile ciclice Fluctuații ciclice = oscilații pe termen scurt ale producției agregate Privesc activitatea economică de
- 49. Fluctuațiile ciclice reprezentate grafic
- 50. Evoluția PIB al României în perioada 1990 - 2014
- 51. Ciclul economic
- 53. Скачать презентацию
Ce am învățat până acum
Economia de piață – economia în cadrul
Ce am învățat până acum
Economia de piață – economia în cadrul
Este un sistem cooperativ în care fiecare individ se integrează din și în vederea propriului interes. Statul nu intervine în acțiunile ce fac obiectul pieței.
Principiul mâinii invizibile = principiul libertății de acțiune, al unei continue adaptări a agenților economici la schimbările determinate de acțiunile celorlalți agenți economici
Tipologia economiei de piaţă - modele ale economiei de piaţă: neoclasic și Kenesiyan / neoamerican și renan
Ce am învățat până acum - Circuitul economic
Ce am învățat până acum - Circuitul economic
Ce am învățat până acum
Ce este întreprinderea?
Rolul întreprinderii în societate
Tipuri de
Ce am învățat până acum
Ce este întreprinderea?
Rolul întreprinderii în societate
Tipuri de
Ce este un holding, ce este un cartel
Caracteristicile întreprinzătorului, diferența dintre întreprinzător și investitor (un întreprinzător care dorește să își diversifice riscurile investiționale)
Factorii de producție: munca, natura, capitalul. Productivitatea actorilor de producție
Costuri: costul total, costul mediu, costul marginal
Costuri fixe și costuri variabile
Ce am învățat până acum - Pragul de rentabilitate
R=P/CT x100
Cele mai
Ce am învățat până acum - Pragul de rentabilitate
R=P/CT x100
Cele mai
Sporirea volumului producţiei. Influenţa acestei variabile se explică prin aceea că orice creştere a producţiei sporeşte încasările (evident dacă este asigurată piaţa de desfacere), în timp ce cheltuielile fixe rămân invariabile.
Desfacerea produselor pe pieţele care asigură un preţ cât mai convenabil, ceea ce poate duce la spor de încasări la acelaşi volum de producţie şi desfacere.
Reducerea costului total de producţie, ceea ce influenţează sporirea masei profitului şi totodată creşterea ratei rentabilităţii
Ce am învățat până acum - Fluxuri monetare
Ce am învățat până acum - Fluxuri monetare
Indicatori macroeconomici
Consumul privat, C = cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea bunurilor
Indicatori macroeconomici
Consumul privat, C = cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea bunurilor
Consumul public, G = cheltuielile statului pentru asigurarea bunei funcționări a administrației publice;
Investițiile brute, I = cheltuielile firmelor pentru achiziționarea / construirea bunurilor de capital fix și creșterea stocurilor;
Economisirile private, Sprv = partea din venitul gospodăriilor populației nefolosită pentru consumul privat;
Taxele, T = sume plătite de către gospodăriile populației și firme, în beneficiul statului, conform legislației în vigoare;
Exportul net, Exp – Imp = diferența dintre Exporturi și Importuri;
VNS - venitul net din străinătate
Cursul 3 - Rezumat
Ce este macro-economia
Indicatorii macroeconomici
Măsurarea „costului vieţii”: Indicele prețurilor
Cursul 3 - Rezumat
Ce este macro-economia
Indicatorii macroeconomici
Măsurarea „costului vieţii”: Indicele prețurilor
Alți indicatori de măsură a nivelului prețurilor (deflatorul PIB)
Cererea și oferta agregată
Veniturile şi cheltuielile de consum, economii şi investiţii
Piața muncii și șomajul
Moneda, politica monetară
Fluctuațiile ciclice, creșterea economică
Ce este macroeconomia
Știința care studiază comportamentul economiei privite ca ansamblu, adică
Ce este macroeconomia
Știința care studiază comportamentul economiei privite ca ansamblu, adică
Macroeconomia = studiul activității economice de ansamblu
Indiferent de natura lor pieţele comunică între ele formând o reţea complexă de interdependenţe, legate de producerea si schimbul de bunuri si servicii, de repartizarea veniturilor, de folosirea unor instrumente financiare, valutare etc. Pornind de la cunoaşterea acestor legături, tot ceea ce afectează funcţionarea uneia dintre ele provoacă perturbaţii pe celelalte pieţe din reţea. O serie de efecte se situează dincolo de o piaţă sau alta, afectând funcţionarea de ansamblu a unei economii sau chiar a economiei mondiale.
Macroeconomia analizează politica monetară, prin care se determină cantitatea de bani din economie precum şi structura sistemului bancar şi politica fiscală, respectiv politica cheltuielilor publice, politica taxelor şi impozitelor şi politica deficitului bugetar.
La ce întrebări răspunde macroeconomia?
Ce factori determină creşterea economică pe termen
La ce întrebări răspunde macroeconomia?
Ce factori determină creşterea economică pe termen
Care sunt cauzele care fac ca activitatea economică dintr-o ţară să fie fluctuantă? De ce economia înregistrează pe termen scurt fluctuaţii accentuate, oscilând între perioade de prosperitate şi perioade de dificultăţi economice?
Care sunt cauzele şomajului? De ce în anumite perioade şomajul creşte foarte mult? De ce chiar în perioade de relativă prosperitate o fracţie importantă a forţei de muncă rămâne neocupată?
Care sunt cauzele care determină creşterea preţurilor? De ce în unele ţări preţurile suntrelativ stabile perioade îndelungate de timp, pe când în altele, preţurile înregistrează creşteri accentuate şi persistente?
În ce măsură sistemul economic mondial influenţează economiile naţionale? Cum afectează legăturile între naţiuni, precum comerţul internaţional şi creditul internaţional, performanţele economiilor individuale şi economia mondială, privită ca un întreg.
Cum se pot utiliza politicile guvernamentale pentru a îmbunătăţi performanţele economice ale unei ţări? În ce fel pot să afecteze politicile economice, cum ar fi politica taxelor şi impozitelor şi politica cheltuielilor publice, comportamentul de ansamblu al economiei? Cum trebuie să fie conduse politicile economice pentru a păstra stabilitatea economică şi prosperitatea într-o ţară cât mai mult timp posibil?
Agenții economici
Agenți economici elementari și agregați
Societăţi comerciale - toţi acei agenţi
Agenții economici
Agenți economici elementari și agregați
Societăţi comerciale - toţi acei agenţi
Instituţii de credit. Cea mai mare parte a agenţilor economici efectuează operaţiuni financiare fără ca acestea să reprezinte activitatea lor principală. Unităţile economice din acest sector au ca funcţie principală realizarea de operaţiuni financiare. Cine sunt? Banca centrală şi băncile comerciale precum şi alte organisme financiare specializate. Obțin venituri din dobânzi şi comisioane.
Instituţii de asigurări.
Administraţii publice. Cuprind unităţi care prestează servicii nemarfare pentru colectivitate şi redistribuie veniturile. În mod concret, există administraţia publică centrală (guvernul şi alte organisme ale administraţiei centrale) și administraţii publice locale. Resursele lor provin din vărsăminte obligatorii.
Administraţii private. Organisme fără scop lucrativ care furnizează unor grupuri speciale de gospodarii servicii marfare şi nemarfare. Partidele politice, sindicatele, asociaţiile culturale. Resursele lor - contribuţiile voluntare ale gospodariilor.
Gospodării (menaje).
Restul lumii (exteriorul).
Indicatori macroeconomici
expresie valorică sintetică a activităţii economice (producţiei) la nivelul unei
Indicatori macroeconomici
expresie valorică sintetică a activităţii economice (producţiei) la nivelul unei
globali, finali (brut net),
interni sau naţionali
nominali sau reali
Indicatori macroeconomici - PGB
totalitatea producţiei de mărfuri realizată într-o perioadă de
Indicatori macroeconomici - PGB
totalitatea producţiei de mărfuri realizată într-o perioadă de
se calculează pe baza însumării veniturilor obţinute din vânzarea producţiei de către toţi agenţii economici şi a veniturilor factorilor de producţie.
Σ(pi*qi)
Indicatori macroeconomici – PIB
reprezintă valoarea bunurilor economice finale produse într-o economie
Indicatori macroeconomici – PIB
reprezintă valoarea bunurilor economice finale produse într-o economie
Când PNB este mai mare decât PIB, aceasta înseamnă că rezidenţii unei anumite ţări câştigă mai mult în afara graniţelor decât câştigă străinii în ţara respectivă, şi invers atunci când PNB este depăşit de mărimea PIB.
PIB = PGB – Ci
Indicatorii macroeconomici - PNB
Produsul naţional brut – PNB: valoarea tuturor bunurilor
Indicatorii macroeconomici - PNB
Produsul naţional brut – PNB: valoarea tuturor bunurilor
PNB este valoarea bunurilor finale. În acest fel are loc evitarea dublei impuneri: se doreşte evitarea includerii în PNB atât a preţului complet a unui automobil, cât şi valorii cauciucurilor vândute producătorului pentru a fi asamblate la maşină. Aceste componente se numesc bunuri intermediare, iar valoarea lor (consumul intermediar) nu e inclusă în PNB.
În practică, dubla impunere este evitată prin utilizarea valorii adăugate: în fiecare stadiu al producţiei se ia în considerare, ca parte a PNB, doar valoarea adăugată bunului în stadiul respectiv. Suma valorilor adăugate în fiecare stadiu de producţie va fi egală cu valoarea finală a bunului.
PNB și valoarea adăugată
Valoarea Adăugată = Diferenţa dintre valoarea de piaţă
PNB și valoarea adăugată
Valoarea Adăugată = Diferenţa dintre valoarea de piaţă
PNB constă în valoarea producţiei curente (realizată într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an); se exclud astfel tranzacţiile cu bunuri pre-existente.
Construirea unei locuinţe este parte a PNB, spre deosebire de comercializarea locuinţelor deja construite. PNB include taxele percepute de agenţiile imobiliare pentru vânzarea locuinţelor pre-existente: o astfel de agenţie prestează servicii curente, facilitând contractul dintrecumpărător şi vânzător, deci este normal ca această activitate să contribuie la PNB.
Evaluarea bunurilor se realizează la preţurile pieţei. Pentru anumite bunuri acestea includ taxe indirecte, cum ar fi taxele pe vânzări sau accizele, ceea ce înseamnă că preţurile bunurilor să nu fie totuna cu preţul primit de vânzătorul bunurilor respective. Preţul net, determinat ca diferenţă între preţul pieţei şi taxele indirecte, poartă şi denumirea de cost al factorilor; acest preţ reprezintă suma ce revine factorilor de producţie ce au concurat la realizarea bunului.
Probleme ale măsurării agregatelor macroeconomice
În general, datele referitoare la PNB şi
Probleme ale măsurării agregatelor macroeconomice
În general, datele referitoare la PNB şi
De ce?
Motive pentru care măsurarea indicatorilor macroeconomici este inexactă
valorile unor producţii
Motive pentru care măsurarea indicatorilor macroeconomici este inexactă
valorile unor producţii
serviciile guvernamentale (activităţile sectorului public, educaţie, sănătate publică etc.)
activităţile voluntare sau de natură casnică
timpul liber de care dispun indivizii
calitatea mediului natural
activităţile din economia subterană (De ce se desfășoară activități “la negru”?)
este dificil să se ia în considerare, în mod corect, îmbunătăţirea calităţii produselor nereflectată în creşterea valorii de piaţă a acestora. Este cazul computerelor a căror calitate s-a îmbunătăţit uimitor, în timp ce preţurile acestora au scăzut puternic.
unele activităţi, înregistrate ca părţi ale PNB, reprezintă de fapt un consum de resurse pentru prevenirea sau stoparea unor aspecte negative, cum ar fi criminalitatea, deteriorarea resurselor naturale sau protejarea mediului înconjurător, activităţi care nu produc valoare adăugată netă.
datorită imposibilităţii evaluării utilităţii sunt excluse din calcului PNB activităţi precum tranzacţii financiare pure (vânzări-cumpărări de acţiuni), vânzările la mâna a doua, donaţiile; totuşi, din perspectiva teoriei schimburilor, asemenea activităţi sporesc bunăstarea tuturor părţilor angajate în efectuarea lor, altfel producerea acestora n-ar mai fi avut loc.
Alți indicatori
Produsul naţional net
(PNN) = diferenţa între PNB şi amortizarea
Alți indicatori
Produsul naţional net
(PNN) = diferenţa între PNB şi amortizarea
PNN nu include valoarea producţiei păstrate pentru menţinerea capacităţii productive a economiei, adică deprecierea sau uzura stocului existent de capital. De exemplu, rezerva pentru depreciere se ridică în cazul SUA la circa 11% din PNB. Astfel, PNN oferă o apreciere mai bună aproducţiei naţionale: un consum sporit de capital, la acelaşi nivel al PNN, ceea ce ar echivala cu un nivel superior al PNB, este de fapt o situaţie indezirabilă.
Alți indicatori
Venitul naţional (VN) se calculează ca diferenţă între PNN şi taxele
Alți indicatori
Venitul naţional (VN) se calculează ca diferenţă între PNN şi taxele
Venitul personal disponibil (VD) este calculat ca diferenţă între venitul personal şi taxele asupra venitului personal.
VD = VN + transferuri – taxe asupra venitului personal.
Venitul disponibil este de fapt venitul de care indivizii dispun în final, care se transformă în consum şi economii.
Alți indicatori
Consumul - totalitatea sumelor cheltuite de gospodării pentru achiziţionarea de
Alți indicatori
Consumul - totalitatea sumelor cheltuite de gospodării pentru achiziţionarea de
Cheltuielile guvernamentale - cheltuielile publice, cu apărarea naţională, cu întreţinerea drumurilor, cu plata salariilor angajaţilor guvernamentali etc. Acestea desemnează achiziţiile guvernamentale de bunuri economice care împreună cu transferurile desemnează cheltuielile guvernamentale totale. Transferurile guvernamentale nu sunt incluse în calcului PIB.
Investiţiile - orice activitate curentă ce contribuie la creşterea capacităţii viitoare de producţie a economiei, prin intermediul investiţiilor fizice şi celor cunoscute sub denumirea de investiţii în capitalul uman. Clasificarea în cheltuieli cu achiziţionarea bunurilor de consum şi a celor de investiţii rămâne în mare măsură o problemă de convenţie. În ciuda existenţei unor cazuri oarecum discutabile, investiţiile sunt asociate adaosurilor aduse stocului de capital. Acestea sunt investiţiile nete. Dacă se adaugă acestora investiţiile de înlocuire (amortizarea destinată menţinerii stocului de capital existent) se obţin investiţiile brute.
Ib = In + A
Exporturile nete reprezintă diferenţa dintre exporturi şi importuri sau, altfel spus, soldulbalanţei comerciale, fiind o componentă a cererii totale pentru producţia indigenă. Exporturile reprezintă o cerere externă faţă de producţia internă. Când un menaj, o întreprindere sau guvernul cumpără un produs din străinătate, exportul net se reduce, însă aceasta nu înseamnă reducerea PIB-ului ci doar modificarea structurii acestuia.
Produs intern brut real vs nominal
PIB este un indicator valoric -
Produs intern brut real vs nominal
PIB este un indicator valoric -
Eliminarea efectului perturbator al preţurilor asupra comparaţiilor între indicatorii rezultativi necesită exprimarea acestora în termeni nominali şi reali.
PIB nominal exprimă valoarea producţiei dintr-o anumită perioadă în preţurile perioadei respective, adică în preţurile curente ale perioadei de calcul. PIB real reflectă modificarea producţiei fizice din economie prin exprimarea bunurilor finale produse în diferite perioade de timp în preţurile unui an de referinţă, numite preţuri constante sau comparabile.
Când economiştii vorbesc despre PIB, cel mai adesea analizele se referă la PIB real. De asemenea, atunci când se vorbeşte de măsurarea creşterii economice, analizele iau în considerare ratele de variaţie a PIB-ului real.
Deflatorul PIB
În consecinţă, atunci când se compară producţiile a doi ani
Deflatorul PIB
În consecinţă, atunci când se compară producţiile a doi ani
Raportul dintre PIB nominal şi PIB real reprezintă indicatorul numit deflatorul PIB. Deflatorul este o măsură a inflaţiei pentru perioada care începe cu anul de bază (anul ale cărui preţuri se folosesc în determinarea PIB real) şi se încheie cu anul curent. Întrucât calcularea deflatorului implică toate bunurile produse într-o economie, el reprezintă un indice al preţurilor cu bază largă.
Deflatorul PIB este unul din cele două instrumente utilizate în mod curent pentru aprecierea evoluţiei preţurilor, alături de indicele preţurilor de consum.
Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC)
Măsoară evoluţia preţurilor unui coş de
Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC)
Măsoară evoluţia preţurilor unui coş de
De ce s-a inventat?
Spre ex., pentru a putea compara salariile de acum 10 ani cu cele din prezent, trebuie să găsim un mijloc de a transforma sumele de bani disponibile la momente diferite în putere de cumpărare, ceea ce înseamnă aducerea acestora la acelaşi numitor.
Cum se calculează?
Calculul IPC
Din motive de simplificare, vom presupune o economie elementară încare
Calculul IPC
Din motive de simplificare, vom presupune o economie elementară încare
Etapa 1. Determinarea compoziţiei coşului de consum, adică stabilirea bunurilor şi a cantităţilor cu care acestea intră în coşul de consum. Exemplu: 4 mere şi 2 portocale.
Etapa 2. Culegerea preţurilor bunurilor
Etapa 3. Calcularea costului coşului de bunuri
Etapa 4. Alegerea anului de referinţă şi calculul IPC
Etapa 5. Calculul ratei inflaţiei (măsurarea inflaţiei este scopul final)
2 3 4 5
Deosebiri fundamentale între IPC şi deflatorul PIB
deflatorul include un grup de
Deosebiri fundamentale între IPC şi deflatorul PIB
deflatorul include un grup de
IPC măsoară evoluţia preţurilor unui coş dat de bunuri, acelaşi în fiecare an (ceea ce nu este cazul pentru deflator);
IPC include şi preţurile produselor importate, în timp ce deflatorul include doar preţurile bunurilor produse în interiorul ţării.
Rate
Rata inflaţiei reprezintă creşterea generală a preţurilor într-o anumită perioadă (exprimată
Rate
Rata inflaţiei reprezintă creşterea generală a preţurilor într-o anumită perioadă (exprimată
Rata creşterii economice este dată în principal de rata creşterii PIB real.
Rata şomajului reprezintă proporţia populaţiei care, aptă fiind de muncă şi în căutarea unei slujbe, nu poate găsi de lucru într-o anumită perioadă.
Legea Okun. Curba lui Phillips
Rata şomajului scade cu 0,5% pentru fiecare
Legea Okun. Curba lui Phillips
Rata şomajului scade cu 0,5% pentru fiecare
Δu = -0,5 (ry – 2,25)
Din comparaţiile efectuate între modificările PIB, şomaj şi rata inflaţiei s-a constatat că în general reducerea ratei şomajului conduce la creşterea ratei inflaţiei. Această relaţie dintre şomaj şi inflaţie este evidenţiată de curba Phillips.
Cererea agregată şi oferta agregată
Să presupunem că utilizăm PIB-ul real pentru
Cererea agregată şi oferta agregată
Să presupunem că utilizăm PIB-ul real pentru
În realitate, economiştii nu sunt preocupaţi în principal de nivelul absolut pe care îl au Q şi P, ci mai degrabă de modificările procentuale ale acestora. Astfel, în figura următoare am reprezentat pe coordonatele graficului dinamica procentuală a nivelului preţurilor (pe ordonată) şi dinamica procentuală a nivelului PIB-ului real.
Cererea agregată şi oferta agregată
Cererea agregată şi oferta agregată
Cererea agregată şi oferta agregată
Modificările ce pot apărea la nivelul cererii
Cererea agregată şi oferta agregată
Modificările ce pot apărea la nivelul cererii
În condiţiile unei curbe a oferte agregate corespunzătoare ritmului maxim de creştere a PIB-ului real de care este capabilă economia în condiţiile existente (de exemplu, 3%), orice reducere a cererii agregate va cauza o recesiune şi orice creştere va produce inflaţie.
Aceste presupuneri sunt însă mult prea restrictive. Nu există o limită absolut strictă în ce priveşte ritmul potenţial de creştere a PIB. Numeroase abordări arată că o creştere mai rapidă (sau apropiată) a producţiei reale faţă de dinamica aferentă ocupării depline declanşează presiuni inflaţioniste. Caracteristicile de elasticitate ale ofertei şi cererii agregate fac ca impactul modificării uneia dintre ele să se repercuteze cu intensităţi diferite asupra dinamicii preţurilor sau output-ului real de echilibru.
Funcţia consumului
În teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol.
Funcţia consumului
În teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol.
C= f(Y),
unde C=consum şi Y=venit.
Consumul este format din doua componente: C = Ca + c’Y
Ca - consumul autonom = acel nivel al consumului ce nu depinde de marimea ori dinamica venitului; se manifestă chiar şi atunci când presupunem că venitul ar fi zero şi are natura unui consum de subtistenţă.
c’Y - consumul indus = acel nivel al consumului indus de mărimea şi dinamica venitului. Modul în care o modificare a venitului se transformă într-o modificare a consumului este descris prin variabila c’, înclinaţia marginală spre consum.
Funcţia de economisire
S = Y – C = C = Y
Funcţia de economisire
S = Y – C = C = Y
s’ se numeşte înclinaţie marginală spre economisire şi arată cum se modifică economiile la modificarea cu o unitate a venitului.
c’ + s’ = 1
Piaţa muncii
În legătură cu munca şi cu remunerarea acesteia, unii economişti
Piaţa muncii
În legătură cu munca şi cu remunerarea acesteia, unii economişti
În realitate, munca este o marfă la fel ca oricare alta, iar serviciile profesionale, şi nu oamenii, sunt cele ce se tranzacţionează pe piaţă în schimbul unui preţ numit salariu. Iar formarea acestui preţ al muncii se bazează pe aceeaşi logică economică ce descrie formarea oricărui alt preţ în economia de piaţă.
Limite pe piața muncii
Limita maximă e dată de valoarea productivităţii marginale
Limite pe piața muncii
Limita maximă e dată de valoarea productivităţii marginale
Limita minimă a remunerării factorului muncă e reprezentată de acel nivel al salariului pe care posesorul forţei de muncă l-ar putea obţine în cea mai bună alternativă disponibilă.
De ce aceste limite? Acestea sunt raţionamentele prin care economiştii arată că salariul depinde , pe de o parte, de productivitatea marginală a muncii şi, pe de altă parte, de raportul cerere-ofertă ce există pe piaţa muncii.
Specificul pieței muncii
Nu există un tip uniform de muncă şi nici
Specificul pieței muncii
Nu există un tip uniform de muncă şi nici
Existenţa unui salariu mai atractiv in domeniul A poate antrena o deplasare a forţei de muncă dinspre celelalte domenii către acel domeniu; acelaşi raţionament este valabil şi atunci când ne referimla pieţele muncii de la nivel naţional, în situaţia în care deplasarea forţei de muncă dintr-o ţară în alta ar fi una absolut liberă şi s-ar înfăptui pe criterii absolut economice.
Oferta de muncă se referă la numărul de locuri de muncă existente într-o economie. Astfel, dacă la baza ofertei de muncă un factor important este cel demografic, la baza cererii demuncă un factor important ţine de dezvoltarea economică, respectiv de capacitatea de creare alocurilor de muncă într-o economie.
Oferta de muncă = Cererea de locuri de muncă
Cererea de muncă = Oferta de locuri de muncă
Cum funcționează piața muncii?
Fiecare persoană dispune numai de o cantitate limitată
Cum funcționează piața muncii?
Fiecare persoană dispune numai de o cantitate limitată
T = L + l,
unde T=timp total, L= timp muncă, l=timp liber.
Timpul de muncă se referă la perioada de timp pe care individul o alocă activităţilor desfăşurate cu scopul obţinerii de câştiguri monetare, iar timpul liber este perioada de timp pe care individul o consacră unor acţiuni care nu sunt motivate de dorinţa unor câştiguri monetare. Oamenii muncesc atunci când consideră că valoarea produsului muncii este superioară scăderii de satisfacţie datorate reducerii timpului liber.
Alegerea pe care orice persoană o efectuează între timpul de muncă şi timpul liber este analizată prin intermediul a două concepte: efectul de substituţie şi efectul de venit.
Efectul de substituţie şi efectul de venit
Efectul de substituţie reflectă dorinţa
Efectul de substituţie şi efectul de venit
Efectul de substituţie reflectă dorinţa
Pe măsura creşterii nivelului salarial, va creşte şi timpul de muncă atâta vreme cât oamenii consideră mai importante câştigurile salariale suplimentare decât satisfacţia la care au renunţat ca efect al reducerii timpului liber.
Efectul de substituţie dintre timpul de muncă şi timpul liber nu acţionează permanent. De la un anumit nivel salarial, individul va ajunge să considere că sunt mai importante beneficiile timpului liber decât câştigurile salariale suplimentare, moment în care substituţia seproduce în sens invers. Numim efect de venit înlocuirea unei părţi a timpului de muncă prin timp liber.
Șomajul
Șomajul
Moneda
Dintre toate problemele şi domeniile ştiinţei economice, puține sunt mai pline
Moneda
Dintre toate problemele şi domeniile ştiinţei economice, puține sunt mai pline
Moneda: instituţia fundamentală a acţiunii umane calculate
Moneda este indispensabilă pentru dezvoltarea unei structuri de producţie complexe şi pentru îmbunătăţirea eficienţei alocării resurselor în cadrul acesteia. Banii constituie unitatea de măsură cardinală specifică tuturor schimburilor, necesară efectuării evaluărilor relative a factorilor de producţie şi bunurilor economice.
Puterea de cumpărare
Preţul banilor poate fi exprimat numai în termenii celorlalte
Puterea de cumpărare
Preţul banilor poate fi exprimat numai în termenii celorlalte
Determinarea puterii de cumpărare a banilor se face conform relaţiei:
PCB = 1/P,
unde PCB este puterea de cumpărare a banilor iar P este nivelul preţurilor bunurilor
Prețul banilor
În graficul alăturat am reprezentat dinamicaechilibrului pieţei monetare. Curba cererii
Prețul banilor
În graficul alăturat am reprezentat dinamicaechilibrului pieţei monetare. Curba cererii
Abscisa indică stocul monetar existent în economie, M fiind masa bănească ce poate fi utilizată pentru derularea tranzacţiilor. Stocul monetar şi cererea de bani determină nivelul de echilibru al preţuluibanilor (PCBe).
De exemplu, dacă valoarea banilor este superioară PBCe, oamenii îşi vor diminua deţinerile de bani, ceea ce va intensifica „vânzarea” banilor, creşterea preţurilor bunurilor şi scăderea valorii banilor. Evoluţia se manifestă până când are loc refacerea echilibrului monetar, adică restabilirea valorii de echilibru a banilor.
Teoria cantitativă a banilor - cantitatea de monedă disponibilă în economie determină valoarea banilor: cauza este modificarea lui M iar efectul este modificarea preţurilor şi a valorii banilor (PCB).
Creșterea economică
Creștere economică = creșterea, pe termen lung, a potențialului productiv
Creșterea economică
Creștere economică = creșterea, pe termen lung, a potențialului productiv
Rata de creștere economică = procentul de creștere anuală a PIB real
Factori: cantitatea de muncă, cantitatea de capital, progres tehnic
Există diferențe importante între țări privind ratele de creștere economică
Nivelul de trai depinde, în mod semnificativ, de creșterea economică
Convergența = procesul de apropiere între țări în ceea ce privește nivelul de trai
Media creșterilor anuale
Media creșterilor anuale
Predicții privind creșterea PIB/locuitor în România și în Germania
Sursa datelor:
Predicții privind creșterea PIB/locuitor în România și în Germania
Sursa datelor:
Mișcările între grupele de țări din UE, în ultimii 10 de
Mișcările între grupele de țări din UE, în ultimii 10 de
Factorii care determină nivelul de viață pe termen lung
Rata de economisire
Rata
Factorii care determină nivelul de viață pe termen lung
Rata de economisire
Rata
Progresul tehnic
Fluctuațiile ciclice
Fluctuații ciclice = oscilații pe termen scurt ale producției agregate
Privesc
Fluctuațiile ciclice
Fluctuații ciclice = oscilații pe termen scurt ale producției agregate
Privesc
Fazele ciclului: expansiunea și recesiunea
Sunt angrenate toate aspectele vieții economice și social: educația, sănătatea, ordinea publică etc.
Sunt recurente, dar nu periodice
Sunt persistente, adică durează de la un an la zece sau mai mulți ani
Sunt cauzate de factori monetari, economici sau psihologici
Fluctuațiile ciclice reprezentate grafic
Fluctuațiile ciclice reprezentate grafic
Evoluția PIB al României în perioada 1990 - 2014
Evoluția PIB al României în perioada 1990 - 2014
Ciclul economic
Ciclul economic