Alegerile. Modurile de scrutin. Sistemul electoral al Republicii Moldova. Lecția 10

Июль 22, 2022

Главная
Юриспруденция
Alegerile. Modurile de scrutin. Sistemul electoral al Republicii Moldova. Lecția 10

Содержание

2. PLANUL Modurile de scrutin Sistemul electoral al Republicii Moldova
3. DEFINIȚIA Modul de scrutin este modalitatea de transformare a voturilor în locuri sau modalitatea de a
4. Scrutinul majoritar este cel mai vechi mod de scrutin. El poate utiliza cele 3 tipuri de
5. Scrutinul majoritar se poate utiliza în circumscripţii uninominale şi în cele plurinominale. Existând o diversitate mare
6. În scrutinele majoritare actorii principali sunt persoanele şi nu partidele politice. Printre avantajele acestor moduri de
7. Scrutinul majoritar uninominal cu un tur presupune existenţa unui număr de circumscripţii electorale egal cu numărul
8. SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL Scrutinul majoritar uninominal cu un tur utilizează majoritatea simplă. Câştigă acel candidat care
9. Scrutinul majoritar uninominal cu două tururi în ceea ce priveşte candidaţii şi circumscripţiile este identic cu
10. Un alt mod de scrutin majoritar este votul alternativ. Acesta utilizează majoritatea absolută, un singur tur.
11. Scrutinele majoritare plurinominale sunt puţin utilizate (alegerile prezidenţiale din SUA - scrutin majoritar plurinominal cu liste
12. Scrutinul proporţional respectă corectitudinea în transformarea voturilor în mandate. Scrutinul proporţional operează, în mare parte, doar
13. Scrutinul proporţional (2) Repartizarea mandatelor se efectuează în două etape. În prima etapă se repartizează mandatele
14. Atribuirea personală a mandatelor se realizează în conformitate cu listele prezentate de către concurenţii electorali. Există
15. Pentru a asigura stabilitatea sistemului politic, scrutinele proporţionale utilizează pragul electoral. Pragul electoral este numărul minim
16. Scrutinul mixt reprezintă o îmbinare în diferite proporţii şi în diferite forme a scrutinelor majoritare şi
17. PLANUL Modurile de scrutin Sistemul electoral al Republicii Moldova
18. Procesul electoral în Republica Moldova este gestionat de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Creată în 1997,
19. Alegerile parlamentare. Dreptul de vot în alegerile parlamentare îl deţin toţi cetăţenii Republicii Moldova care au
20. În alegerile parlamentare există candidaţi-instituţii şi candidaţi independenţi. Formaţiunile politice pot fi înregistrate în calitate de
21. Modificarea listelor este inadmisibilă. Candidaţii independenţi, pentru a fi înregistraţi, trebuie să prezinte CEC-ului 2000 de
22. Sunt interzise donaţiile din partea guvernelor şi persoanelor fizice şi juridice străine, organizaţiilor finanţate de la
23. Accesul concurenţilor electorali la mass-media reprezintă o combinare a timpului de antenă plătit şi a celui
24. În Republica Moldova, votarea este una tradiţională, completată de votarea la urnele mobile de vot şi
25. În alegerile parlamentare toată ţara reprezintă o singură circumscripţie electorală. Rezultatele alegerilor se stabilesc în conformitate
26. Alegerile locale. În cadrul alegerilor locale se aleg primarii, consiliile locale şi cele raionale. Dreptul de
27. Alegerile consiliilor locale şi raionale au loc în conformitate cu scrutinul proporţional, în mare parte identic
28. În cazul în care nici un candidat nu a acumulat majoritatea absolută, se organizează turul doi
29. Alegerile sunt considerate nevalabile în limitele unei circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de
30. . Alegerile prezidenţiale. În perioada 1991-2000 Preşedintele Republicii Moldova se alegea conform scrutinului majoritar uninominal cu
31. Candidatul, pentru a fi înregistrat, este necesar să dispună de susţinerea a cel puţin 15 deputaţi.
32. În cazul în care nici în turul secund nimeni nu acumulează numărul necesar de voturi, se
33. Referendumul se poate desfăşura la nivel naţional şi la nivel local. Referendumurile republicane pot fi constituţionale
35. Скачать презентацию

Слайд 2

PLANUL
Modurile de scrutin
Sistemul electoral al Republicii Moldova

Слайд 3

DEFINIȚIA
Modul de scrutin este modalitatea de transformare a voturilor în locuri

sau modalitatea de a stabili rezultatele alegerilor.
Există trei tipuri de moduri de scrutin – scrutinul majoritar, scrutinul proporţional şi scrutinul mixt.

Слайд 4

Scrutinul majoritar este cel mai vechi mod de scrutin. El poate

utiliza cele 3 tipuri de majorităţi:
majoritatea simplă – mai mult ca ceilalţi; majoritatea absolută – 50%+1 vot
majoritatea calificativă – un anumit număr de voturi stabilit, de regulă, mai mare ca majoritatea absolută, dar uneori poate fi şi mai mic.
majoritatea absolută.

Слайд 5

Scrutinul majoritar se poate utiliza în circumscripţii uninominale şi în cele

plurinominale.
Existând o diversitate mare de scrutine majoritare, clasice şi cele mai utilizate sunt scrutinele majoritare uninominale cu un tur şi cu două tururi. Primul tip este utilizat în statele anglo-saxone, cel de-al doilea – în Franţa pentru alegerile parlamentare şi în alegerile prezidenţiale şi locale într-un şir de alte state.

Слайд 6

În scrutinele majoritare actorii principali sunt persoanele şi nu partidele politice.

Printre avantajele acestor moduri de scrutin se numără faptul că ele asigură o relaţie dintre alegători şi reprezentanţii aleşi, condiţionează formarea unei majorităţi parlamentare şi existenţa unei stabilităţi guvernamentale, simplitatea. Dezavantajul cel mai important este nereprezentativitatea, partidele mici fiind subreprezentate sau deloc reprezentate.

Слайд 7

Scrutinul majoritar uninominal cu un tur presupune existenţa unui număr de

circumscripţii electorale egal cu numărul reprezentanţilor necesar de ales. Deci, de la fiecare circumscripţie se alege un singur reprezentant (deputat, primar etc.). Alegătorii votează pentru persoane. Aceasta nu semnifică că candidaţii sunt independenţi, ei reprezintă formaţiunile politice. Participarea candidaţilor în mod independent la alegeri nu este o practică răspândită.

Слайд 8

SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL
Scrutinul majoritar uninominal cu un tur utilizează majoritatea simplă.

Câştigă acel candidat care acumulează cele mai multe voturi. Voturile acordate celorlalţi concurenţi sunt pierdute şi prin aceasta este un mod de scrutin dur.

Слайд 9

Scrutinul majoritar uninominal cu două tururi în ceea ce priveşte candidaţii

şi circumscripţiile este identic cu precedentul mod de scrutin, cu unele deosebiri.
Acest mod de scrutin utilizează majoritatea absolută. Dacă în primul tur nimeni nu acumulează această majoritate, se organizează turul doi, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi acumulate în primul tur.

Слайд 10

Un alt mod de scrutin majoritar este votul alternativ. Acesta utilizează

majoritatea absolută, un singur tur. Turul doi se evită prin faptul că alegătorii trebuie să claseze candidaţii în buletinele de vot în conformitate cu preferinţele lor. Iniţial, numărul de voturi se calculează după prima preferinţă; dacă nimeni nu a acumulat majoritatea absolută, candidatul cu cele mai puţine voturi este exclus şi voturile sale sunt transmise candidaţilor rămaşi conform preferinţei următoare. La fine vor rămâne doi candidaţi, unul va acumula majoritatea absolută.

Слайд 11

Scrutinele majoritare plurinominale sunt puţin utilizate (alegerile prezidenţiale din SUA -

scrutin majoritar plurinominal cu liste blocate). Preşedintele şi vicepreşedintele SUA fiind desemnat prin alegeri indirecte, scrutinul majoritar plurinominal este utilizat pentru alegerea electorilor. Statele reprezintă circumscripţii electorale, numărul electorilor aleşi de la fiecare stat diferă. Partidele, ai căror candidaţi participă la cursa electorală prezidenţială, îşi înaintează listele de electori în cadrul fiecărei circumscripţii.

Слайд 12

Scrutinul proporţional respectă corectitudinea în transformarea voturilor în mandate. Scrutinul

proporţional operează, în mare parte, doar cu formaţiunile politice şi presupune circumscripţii plurinominale. Pentru a stabili în mod proporţional rezultatele alegerilor, este necesar de a apela la formule matematice. Din acest considerent, sistemele proporţionale sunt mai complicate decât cele majoritare.

Слайд 13

Scrutinul proporţional (2)
Repartizarea mandatelor se efectuează în două etape. În prima

etapă se repartizează mandatele formaţiunilor politice, în cea de-a doua etapă are loc atribuirea personală a mandatelor. Există două tipuri de formule matematice utilizate pentru a transforma voturile în locuri în cadrul primei etape – metodele prin coeficient şi metodele prin divizorii.

Слайд 14

Atribuirea personală a mandatelor se realizează în conformitate cu listele prezentate

de către concurenţii electorali. Există liste rigide şi liste libere. În cazul listei rigide aceasta este constituită de către formaţiunea politică în ceea ce priveşte componenţa şi ordinea candidaţilor. Alegătorii nu pot introduce modificări în lista candidaţilor. Listele libere conferă alegătorilor un rol activ în selectarea candidaţilor. Lista poate fi modificată. Mandatele în cadrul listei se atribuie candidaţilor care au acumulat cele mai multe preferinţe.

Слайд 15

Pentru a asigura stabilitatea sistemului politic, scrutinele proporţionale utilizează pragul electoral.

Pragul electoral este numărul minim de voturi care trebuie acumulat de către concurentul electoral pentru a avea dreptul de a participa la repartizarea mandatelor. Pragul electoral este o barieră în calea fragmentării excesive a instituţiei eligibile şi micşorează proporţionalitatea sistemului electoral.

Слайд 16

Scrutinul mixt reprezintă o îmbinare în diferite proporţii şi în

diferite forme a scrutinelor majoritare şi a celor proporţionale. În scrutinele mixte alegătorul are, de regulă, două voturi şi, respectiv, există două categorii de deputaţi – cei aleşi în circumscripţii uninominale şi aleşi pe liste de partid. Scopul este îmbinarea aspectelor pozitive ale tipurilor de scrutin tradiţionale. De la scrutinul majoritar - existenţa relaţiei dintre alegător şi reprezentant, stabilitatea guvernamentală, de la scrutinul proporţional – corectitudinea reprezentării.

Слайд 17

PLANUL
Modurile de scrutin
Sistemul electoral al Republicii Moldova

Слайд 18

Procesul electoral în Republica Moldova este gestionat de către Comisia Electorală

Centrală (CEC). Creată în 1997, ea este autoritatea supremă în domeniul electoral. În componenţa CEC intră 9 membri ce au un mandat de 6 ani. Pentru organizarea alegerilor la nivel subnaţional sunt organizate consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Слайд 19

Alegerile parlamentare. Dreptul de vot în alegerile parlamentare îl deţin toţi

cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani. Sunt lipsite de dreptul de vot persoanele care sunt recunoscute fără discernământ şi cele condamnate la privaţiune de libertate, ambele prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată. Listele de alegători se constituie prin intermediul înregistrării de stat. Dreptul de a fi candidat îl au persoanele care deţin dreptul electoral activ şi au domiciliul în ţară, cu excepţia militarilor serviciul în termen.

Слайд 20

În alegerile parlamentare există candidaţi-instituţii şi candidaţi independenţi. Formaţiunile politice pot

fi înregistrate în calitate de concurenţi electorali la o simplă prezentare a cererii la CEC. Condiţia - să fie înregistraţi la Ministerul Justiţiei. Partidele politice sunt personificate prin intermediul listelor candidaţilor în deputaţi. Aceste liste sunt constituite de partidele politice fără vreo implicare din exterior şi conţin persoanele care eventual vor deveni deputaţi..

Слайд 21

Modificarea listelor este inadmisibilă. Candidaţii independenţi, pentru a fi înregistraţi, trebuie

să prezinte CEC-ului 2000 de semnături ca dovadă a reprezentativităţii lor.
Ordinea includerii concurenţilor electorali în buletinele de vot se stabileşte în baza consecutivităţii înregistrării acestora.
Finanţarea concurenţilor electorali în Republica Moldova se realizează în special din fondurile private.

Слайд 22

Sunt interzise donaţiile din partea guvernelor şi persoanelor fizice şi juridice

străine, organizaţiilor finanţate de la buget, persoanelor anonime, organizaţiilor de binefacere şi religioase. Statul acordă concurenţilor electorali credite minore, fără dobândă. Din experienţa alegerilor anterioare, formaţiunile politice pot pretinde la circa 20-30 mii de lei, candidaţii independenţi – la 2-3 mii de lei. Aceste sume, în dependenţă de rezultatele alegerilor, trebuie restituite, complet sau parţial, statului.

Слайд 23

Accesul concurenţilor electorali la mass-media reprezintă o combinare a timpului de

antenă plătit şi a celui acordat gratis. Primul se limitează la nu mai mult de 2 minute pe zi pentru un concurent electoral la un post de televiziune sau radio, cel de-al doilea se acordă în mod egal tuturor concurenţilor electorali grupaţi în două categorii: candidaţii-formaţiunile politice şi candidaţii independenţi.
Agitația în ziua alegerilor este interzisă.

Слайд 24

În Republica Moldova, votarea este una tradiţională, completată de votarea la

urnele mobile de vot şi votarea la secţiile de votare deschise în reprezentanţele diplomatice ale Republicii Moldova. Alegerile se consideră nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Слайд 25

În alegerile parlamentare toată ţara reprezintă o singură circumscripţie electorală. Rezultatele

alegerilor se stabilesc în conformitate cu scrutinul proporţional. În Republica Moldova se utilizează metoda prin divizorii (metoda d’Hondt). Pragul electoral constituie 6% pentru partidele politice şi 9/11% pentru blocurile electorale (din doua / trei si mai multe partide) . Candidatul independent - cel puţin doi la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.

Слайд 26

Alegerile locale. În cadrul alegerilor locale se aleg primarii, consiliile locale

şi cele raionale. Dreptul de vot este identic cu cel din alegerile parlamentare, cu excepţia militarilor ce-şi fac serviciul în termen. La alegerile consiliului şi primarului participă doar cetăţenii domiciliaţi în unitatea teritorial-administrativă respectivă. Dreptul electoral pasiv include censul dreptului electoral activ şi censul de vârstă – 18 ani în cazul candidaţilor la funcţia de consilier şi 25 ani – în cazul candidaţilor la funcţia de primar.

Слайд 27

Alegerile consiliilor locale şi raionale au loc în conformitate cu scrutinul

proporţional, în mare parte identic cu cel utilizat în alegerile parlamentare. Alegerea primarilor se desfăşoară conform scrutinului majoritar. Candidatul la funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.

Слайд 28

În cazul în care nici un candidat nu a acumulat majoritatea

absolută, se organizează turul doi al scrutinului, la care participă doi candidaţi cu cele mai multe voturi acumulate în primul tur. În turul doi unul din cei doi candidaţi va obţine majoritatea de voturi. În caz de paritate de voturi se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

Слайд 29

Alegerile sunt considerate nevalabile în limitele unei circumscripţii dacă la ele

au participat mai puţin de 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. În al doilea tur al scrutinului pentru primar numărul alegătorilor care au participat la alegeri nu contează.

Слайд 30

.
Alegerile prezidenţiale. În perioada 1991-2000 Preşedintele Republicii Moldova se alegea

conform scrutinului majoritar uninominal cu două tururi. Începând cu anul 2000, Preşedintele este desemnat de către Parlament prin scrutin majoritar în baza majorităţii calificative.
La funcţia de Preşedinte poate candida orice cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot, care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul țării nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

Слайд 31

Candidatul, pentru a fi înregistrat, este necesar să dispună de susţinerea

a cel puţin 15 deputaţi.
Candidatul care întruneşte 3/5 de voturi, ceea ce constituie 61 de voturi, se consideră ales. Se admit două tururi de scrutin. Dacă nici un candidat nu acumulează în primul tur numărul stabilit de voturi, se organizează turul doi, la care participă doi candidaţi clasaţi primii.

Слайд 32

În cazul în care nici în turul secund nimeni nu acumulează

numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Alegerile repetate se desfăşoară după aceeaşi schemă. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.

Слайд 33

Referendumul se poate desfăşura la nivel naţional şi la nivel local.

Referendumurile republicane pot fi constituţionale (probleme privind revizuirea Constituţiei), legislative (probleme privind proiectele de legi) şi consultative (oricare alte probleme de interes naţional neavând efecte obligatorii). Referendumul republican poate fi iniţiat de un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai țării, un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament, de Preşedintele şi de Guvern.

Alegerile. Modurile de scrutin. Sistemul electoral al Republicii Moldova. Lecția 10

Содержание

PLANULModurile de scrutinSistemul electoral al Republicii Moldova

DEFINIȚIAModul de scrutin este modalitatea de transformare a voturilor în locuri

Scrutinul majoritar este cel mai vechi mod de scrutin. El poate

Scrutinul majoritar se poate utiliza în circumscripţii uninominale şi în cele

În scrutinele majoritare actorii principali sunt persoanele şi nu partidele politice.

Scrutinul majoritar uninominal cu un tur presupune existenţa unui număr de

SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINALScrutinul majoritar uninominal cu un tur utilizează majoritatea simplă.

Scrutinul majoritar uninominal cu două tururi în ceea ce priveşte candidaţii

Un alt mod de scrutin majoritar este votul alternativ. Acesta utilizează

Scrutinele majoritare plurinominale sunt puţin utilizate (alegerile prezidenţiale din SUA -

Scrutinul proporţional respectă corectitudinea în transformarea voturilor în mandate. Scrutinul

Scrutinul proporţional (2)Repartizarea mandatelor se efectuează în două etape. În prima

Atribuirea personală a mandatelor se realizează în conformitate cu listele prezentate

Pentru a asigura stabilitatea sistemului politic, scrutinele proporţionale utilizează pragul electoral.

Scrutinul mixt reprezintă o îmbinare în diferite proporţii şi în

PLANULModurile de scrutinSistemul electoral al Republicii Moldova

Procesul electoral în Republica Moldova este gestionat de către Comisia Electorală

Alegerile parlamentare. Dreptul de vot în alegerile parlamentare îl deţin toţi

În alegerile parlamentare există candidaţi-instituţii şi candidaţi independenţi. Formaţiunile politice pot

Modificarea listelor este inadmisibilă. Candidaţii independenţi, pentru a fi înregistraţi, trebuie

Sunt interzise donaţiile din partea guvernelor şi persoanelor fizice şi juridice

Accesul concurenţilor electorali la mass-media reprezintă o combinare a timpului de

În Republica Moldova, votarea este una tradiţională, completată de votarea la

În alegerile parlamentare toată ţara reprezintă o singură circumscripţie electorală. Rezultatele

Alegerile locale. În cadrul alegerilor locale se aleg primarii, consiliile locale

Alegerile consiliilor locale şi raionale au loc în conformitate cu scrutinul

În cazul în care nici un candidat nu a acumulat majoritatea

Alegerile sunt considerate nevalabile în limitele unei circumscripţii dacă la ele

. Alegerile prezidenţiale. În perioada 1991-2000 Preşedintele Republicii Moldova se alegea

Candidatul, pentru a fi înregistrat, este necesar să dispună de susţinerea

În cazul în care nici în turul secund nimeni nu acumulează

Referendumul se poate desfăşura la nivel naţional şi la nivel local.

Похожие презентации

PLANUL
Modurile de scrutin
Sistemul electoral al Republicii Moldova

DEFINIȚIA
Modul de scrutin este modalitatea de transformare a voturilor în locuri

SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL
Scrutinul majoritar uninominal cu un tur utilizează majoritatea simplă.

Scrutinul proporţional (2)
Repartizarea mandatelor se efectuează în două etape. În prima

PLANUL
Modurile de scrutin
Sistemul electoral al Republicii Moldova

.
Alegerile prezidenţiale. În perioada 1991-2000 Preşedintele Republicii Moldova se alegea