Neofunctionalsim

Август 12, 2022

Содержание

2. PIRAMIDA TEORIILOR
3. PIRAMIDA TEORIILOR(CONT) ? Neofuncţionalismul a fost teoria ce a urmărit să explice mecanismele procesului integrării şi
4. NEOFUNCŢIONALISMUL Prima teorie a integrării europene Prima încercare de a teoretiza noua formulă de cooperare regională,
5. CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTE Neofuncţionalismul, ca teorie a integrării europene, împărtăşea ideea federalistă asupra incapacităţii statului naţional
6. CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTE Conceptul de spillover Rolul grupurilor societale(grupurile de interese şi partidele politice) Socializarea elitelor
7. CONCEPTUL DE SPILLOVER Conceptul-cheie al integrării europene este, în concepţia neofuncţionalistă, spillover-ul, ca motor al adâncirii
8. SPILLOVER-UL FUNCŢIONAL Spilloverul funcţional era bazat pe ideea că interdependenţa puternică dintre sectoarele economice moderne necesită,
9. SPILLOVER-UL POLITIC Spillover-ul politic descrie procedeul comportării adaptive, ce constă în schimbarea ascendentă a perspectivelor, modificarea
10. SPILLOVER-UL GEOGRAFIC UE beneficii costuri Explică valurile de extindere( ex: Marea Britanie in 1973)
11. ? orice asociaţie de indivizi sau organizaţie, de obicei organizată formal, care pe baza unuia sau
12. Cele mai importante Eurogrupuri la nivel comunitar sunt Comitetul Organizaţiilor Profesionale Agricole (COPA) ? BUSINESSEUROPE (noua
13. ROLUL GRUPURILOR DE INTERESE Grupurile de interese se europenizează Presează guvernele naţionale şi incearcă sa-i forţeze
14. SOCIALIZAREA ELITELOR Relaţiile internaţionale dintre statele participante în procesul de integrare se desfăşoară pe coordonatele unui
15. SOCIALIZAREA ELITELOR Lindberg & Scheingold: elitele politice dezvoltă loialităţi supranaţionale (oficialii europeni, aparatul birocratic al Comisiei
16. SOCIALIZAREA ELITELOR ? ✔ Ex: Parlamentul European Deşi eurodeputaţii sunt aleşi prin vot direct la nivelul
17. SOCIALIZAREA ELITELOR una din tezele fundamentale ale teoriei neofuncţionaliste şi se manifestă prin dezvoltarea unor loialităţi
18. CRITICI LA ADRESA NEOFUNCŢIONALISMULUI Andrew Moravscik, unul din autorii cei mai critici la adresa neofuncţionalismului Andrew
20. Скачать презентацию

Слайд 2

PIRAMIDA TEORIILOR

Слайд 3

PIRAMIDA TEORIILOR(CONT)
?
Neofuncţionalismul a fost teoria ce a urmărit să explice mecanismele

procesului integrării şi a acordat un rol important actorilor non-statali (grupurile de interese şi partidele politice) în extinderea procesului de integrare, prin ralierea acestora la acţiunile şi iniţiativele elitelor supranaţionale, pe care le-au modelat parţial, în scopul trecerii de la integrarea economică spre integrarea politică. Predicţiile neofuncţionaliste referitoare la integrarea politică nu s-au transformat încă în realitate din cauza opoziţiei statelor membre, pe care neofuncţionaliştii au prevăzut-o, dar au subestimat forţa principiului suveranităţii naţionale şi a promovării viziunii proprii în relaţiile internaţionale;

Слайд 4

NEOFUNCŢIONALISMUL
Prima teorie a integrării europene
Prima încercare de a teoretiza noua formulă

de cooperare regională, care a apărut la sfârşitul celui de-al doilea război mondial
Ernst Haas: Uniting of Europe: Political, Social and Economic Forces, 1950-1957, Standford University Press, 1958.

a explicat cum cele 6 state membre au reuşit să iniţieze o formulă de cooperare supranaţională, după cel de-al doilea război mondial

Слайд 5

CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTE
Neofuncţionalismul, ca teorie a integrării europene, împărtăşea ideea federalistă

asupra incapacităţii statului naţional de a face faţă provocărilor mediului internaţional.
Ernst B. Haas, principalul promotor al neofuncţionalismului, considera integrarea economică, demarată prin încheierea tratatelor de la Roma, un proces “în avalanşă”, ce avea să sporească numărul sectoarelor implicate şi să amplifice transferul de autoritate de la nivel naţional către instituţii supranaţionale, create tocmai pentru a gestiona procesul cooperării economice

Слайд 6

CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTE
Conceptul de spillover
Rolul grupurilor societale(grupurile de interese şi partidele politice)
Socializarea elitelor

Слайд 7

CONCEPTUL DE SPILLOVER
Conceptul-cheie al integrării europene este, în concepţia neofuncţionalistă, spillover-ul,

ca motor al adâncirii integrării economice, fundamentat pe extinderea procesului de integrare spre alte sectoare, sub presiunea generată de succesul cooperării din sectorul iniţial
Anne–Marie Burley and Walter Mattli(Europe before the Court: A political theory of legal integration, 1993): integrarea este în concepţia neofuncţionalistă, rezultatul acţiunii combinate a trei factori: spilloverul funcţional, spilloverul politic şi geografic

Слайд 8

SPILLOVER-UL FUNCŢIONAL
Spilloverul funcţional era bazat pe ideea că interdependenţa puternică dintre

sectoarele economice moderne necesită, în mod obiectiv, continuarea procesului de integrare şi în celelalte sectoare cu care este conexat primul, în care s-a iniţiat deja o cooperare internaţională, pentru a atinge obiectivele scontate care, la rândul lor, vor crea presiuni similare în alte sectoare, devenind, astfel, un proces complex
ex: CECO CEE
Piaţa unică

Слайд 9

SPILLOVER-UL POLITIC
Spillover-ul politic descrie procedeul comportării adaptive, ce constă în schimbarea

ascendentă a perspectivelor, modificarea valorilor şi coalizarea, la nivel supranaţional, a grupurilor de interese naţionale şi a partidelor politice, ca răspuns la integrarea sectorială
Carsten Stroby(Neofunctionalism, in: Michelle Cini, European Union Politics, Oxford, 2007): conexarea domeniilor politicilor are loc, în mod deliberat, din motive politice sau ideologice, deşi ar exista şi motive de ordin economic sau tehnologic
Ex: reforme propuse de Comisia Europeană

Слайд 10

SPILLOVER-UL GEOGRAFIC
UE
beneficii
costuri
Explică valurile de extindere( ex: Marea Britanie in 1973)

Слайд 11

?
orice asociaţie de indivizi sau organizaţie, de obicei organizată formal, care

pe baza unuia sau mai multor interese distribuite, urmăreşte să influenţeze politiciile publice în favoarea sa. Prin definiţie, toate grupurile de interese îşi manifestă intenţia de a influenţa politica autorităţilor guvernamentale în beneficiul propriu sau pentru o cauză comună întregii societăţi.
Grupurile de interese, indiferent de sistemul politic, pot fi clasificate în cinci categorii: interese economice, interese ale muncitorilor, interese profesionale, interese publice şi interese teritoriale
Grupurile de interese economice din Uniunea Europeană sunt organizate sub forma de Eurogrupuri şi sunt, în fapt, reprezentantele organizaţiilor naţionale ale intereselor sectoriale cum ar fi fermierii, patronatele etc

ROLUL GRUPURILOR DE INTERESE

Слайд 12

Cele mai importante Eurogrupuri la nivel comunitar sunt
Comitetul Organizaţiilor Profesionale Agricole

(COPA)

BUSINESSEUROPE (noua denumire, din 23 ianuarie 2007 a
Uniunii Confederaţiilor Industriale şi Patronale Europene-UNICE),

Asociaţia Europeană a Camerelor de Comerţ şi Industrie(EUROCHAMBERS).

COPA a apărut încă din 1958 şi reunea, în 2003, 29 de federaţii naţionale din cele 15 state membre, dar după lărgirea din 2004- 2007, numărul acestora a crescut corespunzător

ROLUL GRUPURILOR DE INTERESE

Слайд 13

ROLUL GRUPURILOR DE INTERESE
Grupurile de interese se europenizează
Presează guvernele naţionale şi

incearcă sa-i forţeze pentru a grăbi procesul de integrare europeană
Dezvoltă interese supranaţionale şi devin aliaţii instituţiilor europene, se raliază la acţiunile şi iniţiativele elitelor supranaţionale, pe care le-au modelat parţial, în scopul trecerii de la integrarea economică spre integrarea politică

Слайд 14

SOCIALIZAREA ELITELOR
Relaţiile internaţionale dintre statele participante în procesul de integrare se

desfăşoară pe coordonatele unui joc de sumă nenulă(fiecare stat câştigă în cazul implicării şi acest fapt stimulează cooperarea, pe baza spillover- ului funcţional şi politic)
Dinamica procesului integrării determină o evoluţie ascendentă a instituţiilor şi a organizaţiilor supranaţionale, iar agenda supranaţională tinde să devină predominantă în raport cu interesele statelor membre

Слайд 15

SOCIALIZAREA ELITELOR
Lindberg & Scheingold: elitele politice dezvoltă loialităţi supranaţionale (oficialii europeni,

aparatul birocratic al Comisiei Europene etc)

Implicaţi în procesul integrării europene, dezvoltă preferinţe europene şi dezvoltă loialităţi supranaţionale
Încearcă să convingă elitele naţionale despre avantajele cooperării supranaţionale

Слайд 16

SOCIALIZAREA ELITELOR
?
✔
Ex: Parlamentul European
Deşi eurodeputaţii sunt aleşi prin vot direct la

nivelul statelor membre UE şi am avea motive să credem că ei vor susţine, în principal, interesele naţionale ale statelor unde au fost aleşi, PE nu este o instituţie interguvernamentală
Organizarea Parlamentului European pe grupuri politice are ca efect europenizarea membrilor săi

✔

Abordarea problemelor transcende frontierele interstatale şi

promovează interesele naţionale

✔

Parlamentul European este mai apropiat de Comisie decât de Consiliu, deşi disputele dintre cele două instituţii, asupra politicii generale a UE, sunt adesea foarte aprinse
Nu trebuie să uităm, totuşi, că disputele au loc între o instituţie legislativă şi una executivă, fiecare dintre aceşti actori având propria experienţă în domeniul politicii europene

✔

Слайд 17

SOCIALIZAREA ELITELOR
una din tezele fundamentale ale teoriei neofuncţionaliste şi se manifestă

prin dezvoltarea unor loialităţi şi preferinţe europene, care iau locul loialităţii faţă de propria ţară, din care provin oficialii şi politicienii acestor instituţii.

Слайд 18

CRITICI LA ADRESA NEOFUNCŢIONALISMULUI
Andrew Moravscik, unul din autorii cei mai critici

la adresa neofuncţionalismului
Andrew Moravscik: “neofuncţionalismul pare să predicteze greşit atât procesul cât şi traiectoria procesului de integrare

europeană(Preferences and Power in the

European Approach,

Community: A Liberal Intergovernmentalist 1993)

Ernst Haas: pune sub semnul întrebării propriile sale ipoteze şi a declarat în diferite ocazii, în anii 70, ca neofuncţionalismul este o teorie demodată.
Philippe Schmitter: “ nici o altă teorie a integrării europene nu a fost atât de neînţeleasă, parodiată, respinsă, precum neofuncţionalismul(2002)

Neofunctionalsim

Содержание

PIRAMIDA TEORIILOR

PIRAMIDA TEORIILOR(CONT)?Neofuncţionalismul a fost teoria ce a urmărit să explice mecanismele

NEOFUNCŢIONALISMULPrima teorie a integrării europenePrima încercare de a teoretiza noua formulă

CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTENeofuncţionalismul, ca teorie a integrării europene, împărtăşea ideea federalistă

CARACTERISITICILE TEORIEI NEOFUNCŢIONALISTEConceptul de spilloverRolul grupurilor societale(grupurile de interese şi partidele politice)Socializarea elitelor

CONCEPTUL DE SPILLOVERConceptul-cheie al integrării europene este, în concepţia neofuncţionalistă, spillover-ul,

SPILLOVER-UL FUNCŢIONALSpilloverul funcţional era bazat pe ideea că interdependenţa puternică dintre

SPILLOVER-UL POLITICSpillover-ul politic descrie procedeul comportării adaptive, ce constă în schimbarea

SPILLOVER-UL GEOGRAFICUEbeneficiicosturiExplică valurile de extindere( ex: Marea Britanie in 1973)

?orice asociaţie de indivizi sau organizaţie, de obicei organizată formal, care

Cele mai importante Eurogrupuri la nivel comunitar suntComitetul Organizaţiilor Profesionale Agricole

ROLUL GRUPURILOR DE INTERESEGrupurile de interese se europenizeazăPresează guvernele naţionale şi

SOCIALIZAREA ELITELORRelaţiile internaţionale dintre statele participante în procesul de integrare se

SOCIALIZAREA ELITELORLindberg & Scheingold: elitele politice dezvoltă loialităţi supranaţionale (oficialii europeni,

SOCIALIZAREA ELITELOR?✔Ex: Parlamentul EuropeanDeşi eurodeputaţii sunt aleşi prin vot direct la

SOCIALIZAREA ELITELORuna din tezele fundamentale ale teoriei neofuncţionaliste şi se manifestă

CRITICI LA ADRESA NEOFUNCŢIONALISMULUIAndrew Moravscik, unul din autorii cei mai critici

Похожие презентации