Содержание
- 2. ORIGINEA Perioada de formare a trăsăturilor specifice a costumului tradiţional moldovenesc coincide cu secolele XIII-XIV. Din
- 3. Femeile trebuiau să ţese un volum mare de ţesături necesare pentru haine, împodobirea casei, zestrea copiilor,
- 4. GENEGALITĂȚI Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa aşa componente ca: învelitoarea de
- 5. „ÎNVELITOARELE DE CAP” De mare valoare estetică şi socială pentru femei sunt „învelitoarele de cap” –
- 6. CĂMAȘA. Costumul femeiesc tradiţional este cel mai decorativ. Una din piesele funcţional-decorative este cămaşa din pînză
- 7. CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL Piesele de la talie în jos. Ele se confecţionau din lînă curată sau
- 8. CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL O altă piesă de la talie în jos este „fota” alcătuită din 2
- 9. SUB INFLUENŢA MODEI DIN ORAŞE LA SF. SECOLULUI AL XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX ÎN
- 10. ÎMBRĂCĂMINTEA DE IARNĂ A femeilor sunt: pieptare, bondiţe, zăbun, scurtă ş.a. Pe timp rece femeile îmbrăcau
- 11. INCĂLȚĂMINTEA ȘI TRAISTA Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de anumite împrejurări, de anotimp, de vîrstă, de
- 12. TRĂISTUȚA OPINCUȚE internet
- 13. PUTEM CONCLUZIONA UNELE ASPECTE ALE COSTUMULUI FEMEIESC TRADIŢIONAL: EL A FOST REALIZAT MANUAL. BRODERIA A STAT
- 14. COSTUMUL POPULAR FEMEIESC
- 16. Скачать презентацию
ORIGINEA
Perioada de formare a trăsăturilor specifice a costumului tradiţional moldovenesc coincide
ORIGINEA
Perioada de formare a trăsăturilor specifice a costumului tradiţional moldovenesc coincide
Perioada de înflorire a costumului moldovenesc s-a remarcat în perioada medievală, cînd în gospodăria ţărănească naturală se confecţionau manual, în mare parte toate obiectele necesare.
Femeile trebuiau să ţese un volum mare de ţesături necesare pentru
Femeile trebuiau să ţese un volum mare de ţesături necesare pentru
Portul popular a prezentat un sistem dezvoltat de diferite îndeletniciri în confecţionarea lui (ţesători, pînzari, sumănari, postăvari, abajeri, brodeze, croşeteze, căciulari, pălărieri, cojocari, zăbunari, cizmari, ciubotari, croitori, cusătorese etc.).
Ca materie primă pentru îmbrăcăminte servea lîna, cînepa, bumbacul, borangicul – toate de culoare naturală nevopsite. Conform ariei lor de utilizare se evidenţiază deosebiri zonale. Pentru îmbrăcăminte la nordul Moldovei se utiliza îndeosebi lîna şi cînepa, la sud – lîna ţigaie, borangicul, inul.
Dintre tehnicile de ţesut pentru îmbrăcăminte se foloseau cele simple: ţesutul în 2 sau 4 iţe „simplu”.
GENEGALITĂȚI
Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa aşa
GENEGALITĂȚI
Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa aşa
„ÎNVELITOARELE DE CAP”
De mare valoare estetică şi socială pentru femei sunt
„ÎNVELITOARELE DE CAP”
De mare valoare estetică şi socială pentru femei sunt
CĂMAȘA.
Costumul femeiesc tradiţional este cel mai decorativ. Una din piesele funcţional-decorative
CĂMAȘA.
Costumul femeiesc tradiţional este cel mai decorativ. Una din piesele funcţional-decorative
internet
CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL
Piesele de la talie în jos. Ele se confecţionau din lînă
CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL
Piesele de la talie în jos. Ele se confecţionau din lînă
Catrinţa la talie se prindea cu o chingă lungă pînă la 3-4 m
CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL
O altă piesă de la talie în jos este „fota” alcătuită
CATRINŢA, FOTA, ŞORŢUL
O altă piesă de la talie în jos este „fota” alcătuită
Un singur şorţ de lînă „ales ridicat” cu fire colorate pe fondal negru poartă femeile din sudul Moldovei.
Tot „şorţ” sau „pestelcă”, dar cusut din ţesătură de fabrică poartă femeile căsătorite din toată Moldova pentru a-şi proteja hainele, cînd lucrează în gospodărie. „Şorţul” de protecţie astăzi a devenit un cadou simbolic - 20-30 bucăţi la număr, care este dăruit fiecărei femei, care ajută la gătitul, servitul bucatelor în cadrul nunţilor de la ţară
SUB INFLUENŢA MODEI DIN ORAŞE LA SF. SECOLULUI AL XIX –
SUB INFLUENŢA MODEI DIN ORAŞE LA SF. SECOLULUI AL XIX –
ÎMBRĂCĂMINTEA DE IARNĂ
A femeilor sunt: pieptare, bondiţe, zăbun, scurtă ş.a. Pe
ÎMBRĂCĂMINTEA DE IARNĂ
A femeilor sunt: pieptare, bondiţe, zăbun, scurtă ş.a. Pe
INCĂLȚĂMINTEA ȘI TRAISTA
Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de anumite împrejurări, de anotimp,
INCĂLȚĂMINTEA ȘI TRAISTA
Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de anumite împrejurări, de anotimp,
Costumul femeiesc la anumite ocazii (la drum, tîrg) în trecut era completat cu „traistă”, care reuşit se îmbina cu culorile costumului. Drept mărturie vorbesc un şir de variante ale ţesăturilor și motivelor ornamentale pentru traistă: „îngusturele”, „traistă vrîstată”, „traistă aleasă”, „traistă în ochiurele”, „ridicată”, „brodată”. Pentru ducerea greutăţilor pe umăr serveau „desagii” din ţesătură de lînă cu vrîste orizontale colorate.
TRĂISTUȚA OPINCUȚE
internet
TRĂISTUȚA OPINCUȚE
internet
PUTEM CONCLUZIONA UNELE ASPECTE ALE COSTUMULUI FEMEIESC TRADIŢIONAL: EL A FOST
PUTEM CONCLUZIONA UNELE ASPECTE ALE COSTUMULUI FEMEIESC TRADIŢIONAL: EL A FOST
COSTUMUL POPULAR FEMEIESC
COSTUMUL POPULAR FEMEIESC