Содержание
- 2. ANUL I SEMESTRUL I 1 ORĂ DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 1 ORĂ LUCRĂRI/SĂPTĂMÂNĂ FORMA DE VERIFICARE: EXAMEN NUMĂR
- 3. ŞEF LUCRĂRI DR. CĂLIN MANCAŞ
- 4. BIBLIOGRAFIE BURLUI V., MORĂRAŞU C., - “ERGONOMIE STOMATOLOGICĂ”, EDITURA APOLLONIA, IAŞI, 1997 DONCIU V., - “INSTRUMENTE
- 5. URAM -ŢUCULESCU S., – “INSTRUMENTE, DISPOZITIVE ŞI APARATE ÎN LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ”, EDITURA HELICON, TIMIŞOARA,
- 6. ERGONOMIA ÎN MEDICINA DENTARĂ
- 8. Ergonomia reprezintă ştiinţa care introduce legi ce stabilesc comportamentul omului în munca sa, în scopul organizării
- 9. În sens larg, ergonomia a fost definită ca studiul relaţiei dintre om şi mediul său de
- 10. În această definiţie, omul şi sistemul de muncă sunt în armonie, pe aceiaşi treaptă, parteneri egali,
- 11. Organizaţia Internaţională a Muncii defineşte ergonomia ca fiind: aplicarea ştiinţelor biologice, umane, în corelaţie cu ştiinţele
- 12. O definiţie obiectivă este cea oferită de Chapanis (1985), care se referă la ergonomie ca disciplină
- 13. În medicina dentară, dacă echipamentul nu îndeplineşte toate criteriile unui mod de lucru sănătos, dacă nu
- 14. OBIECTIVELE ERGONOMIEI
- 15. Ergonomia în medicina dentară beneficiază de datele tuturor ştiinţelor şi are obiect de studiu şi metode
- 16. La ora actuală, patru mari obiective definesc în mod precis cercetarea ergonomică: Optimizarea relaţiei om-muncă în
- 17. Realizarea de tehnologii cu un maxim de eficacitate, precizie şi securitate; Studierea configuraţiei posturilor pentru a
- 18. ERGONOMIA ŞTIINŢĂ INTERDISCIPLINARĂ
- 19. Ergonomia, dezvoltată ca urmare a interesului şi problemelor multiple oferite de diversele profesiuni, este o ştiinţă
- 20. Această interdisciplinaritate se împarte între un număr mare de ştiinţe care oferă date despre om, natură,
- 21. ERGONOMIA ŞTIINŢĂ INTERDISCIPLINARĂ
- 22. Spre deosebire de alte domenii, în medicina dentară specialistul în ergonomie este chiar medicul dentist şi
- 23. Ei culege date din toate aceste domenii şi le integrează în munca de zi cu zi,
- 24. SISTEMUL ERGONOMIC ÎN MEDICINA DENTARĂ
- 25. Pentru a putea desfăşura o activitate optimă, tehnicianul dentar are nevoie de un loc de muncă
- 26. Condiţii de microclimat (încăperea); Instalaţii (apă, canalizare, curent); Dotări: - utilaje; - mobilier.
- 27. Prin mediu de lucru înţelegem : 1) Mediul fizic reprezentat de laboratorul de tehnică dentară cu
- 28. Cromatica; Iluminarea; Temperatura; Umiditatea; Zgomotul; Vibraţiile; Câmpuri electromagnetice; Noxe chimice şi microbiologice.
- 29. 2) Mediul psihic care cuprinde totalitatea relaţiilor care se stabilesc între membrii echipei medicale şi între
- 30. Sistemul ergonomic stomatologic se caracterizează prin următoarele proprietăţi: 1. Este un sistem heterogen, format din două
- 31. componenta biologică, reprezentată de echipa stomatologică în care fiecare are responsabilităţi multiple, dar care contribuie împreună
- 32. 2. Acest sistem este realizat prin convergenţă funcţională. Elementele componente ale sistemului, deşi heterogene şi cu
- 33. 3. Este un sistem integral deoarece nici unul din elementele componente nu poate defini singur sistemul,
- 34. 4. Este un sistem deschis, stabilindu-se relaţii în interiorul sistemului (între elementele componente) şi în afara
- 35. 5. Este un sistem integrat care la rândul său se încorporează în ergonomia generală, cu care
- 36. 6. Este un sistem autoreglat, adică pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii specifice, relaţiile care
- 37. 7. Sistemul este ergonomic, în care obiectul muncii este pacientul, la nivelul căruia operează legile biologice.
- 38. Elementele care alcătuiesc acest sistem sunt reprezentate de: Factorul uman, cel care desfăşoară activitatea: medicul dentist,
- 39. Mijloacele de muncă: masa de lucru a tehnicianului dentar, altă aparatură, instrumentar, materiale; Spaţiul de lucru,
- 40. Desfăşurarea muncii care cuprinde circuitele de la nivelul laboratorului şi succesiunea etapelor de lucru; Obiectul muncii
- 41. ECHIPA STOMATOLOGICĂ ŞI ROLUL EI
- 42. În stomatologie, echipa trebuie înţeleasă nu ca un grup de specialişti, ci ca o formaţiune care
- 43. ECHIPA STOMATOLOGICĂ
- 44. Scopul activităţii medicului stomatolog este transformarea pacientului cu afecţiuni ale aparatului dento-maxilar într-un individ sănătos. În
- 45. Adeseori medicul este secundat de către tehnicianul dentar. Astfel spus, tratamentele stomatologice pot fi: Neprotetice, practicate
- 46. SCOPUL ACTIVITĂŢII: Realizarea tratamentelor dento-parodontale, protetice şi profilactice; Intervenţii chirurgicale orale şi implantologice; Asigurarea unui mediu
- 47. Menţinerea stării de sănătate a personalului prin organizarea judicioasă a timpului de lucru şi evitarea solicitărilor
- 48. Echipa este formată din: Medicul dentist; Ajutorul medical în activitatea clinică (asistenta medicală); Ajutorul imediat în
- 49. Lor li se mai poate adăuga: Asistenta de profilaxie (igienista); Secretara; Personalul de întreţinere: femeia de
- 50. MEDICUL DENTIST Pentru a-şi asuma această răspundere, el trebuie să urmeze etapele pregătirii profesionale. Deoarece s-a
- 51. Medicul dentist este elementul cel mai important al binomului medic-pacient. El primeşte, prelucrează şi stochează informaţia,
- 52. ASISTENTA DE CABINET Stomatologia, având un caracter chirurgical în întreaga desfăşurare, în activitatea sa, medicul dentist
- 53. Ajutorul imediat trebuie să aibă o înaltă calificare, pentru a şti să urmărească fiecare intenţie, să
- 54. De asemenea asistenta trebuie să aibă şi o bună pregătire medicală generală pentru a putea interveni,
- 55. Dacă până în urmă cu câţiva ani, asistentele de stomatologie proveneau din rândul asistentelor de medicină
- 56. Tot asistentei medicale îi revin în general şi sarcini suplimentare: secretariat, gestiune, aprovizionare, legătura cu laboratorul,
- 57. ASISTENTA DE PROFILAXIE În ultimul timp, în asistenţa stomatologică curentă au apărut asistentele de profilaxie sau
- 58. Deşi această specializare există în toate ţările membre ale U.E şi în S.U.A., cu un grad
- 59. TEHNICIANUL DENTAR Tehnicianul dentar, pentru a cărei pregătire s-a trecut de la şcoala postliceală cu durata
- 60. Tot el este cel care confecţionează şi aparatele ortodontice (mobile şi mobilizabile) şi cele chirurgicale. Tehnicienii
- 61. Fiecare piesă protetică nu este un produs de serie, ci o piesă unică, care exprimă aplicarea
- 62. Esenţial este faptul că medicul este cel care poartă responsabilitatea directă asupra actului protetic. Dar pentru
- 63. Pentru desfăşurarea activităţii de tehnică dentară sunt necesare o serie de condiţii:
- 64. Condiţii tehnico-materiale: Presupun existenţa unui laborator de tehnică dentară cu o dotare minimă corespunzătoare – spaţii,
- 65. Condiţii socio-organizatorice: Se referă la adresabilitatea tehnicianului dentar în raport cu medicii stomatologi şi tehnicienii dentari
- 66. Condiţii individuale: Fac apel la pregătirea profesională a tehnicianului dentar, la manualitate, dublate de un spirit
- 67. LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ Motivaţie Aplicarea criteriilor ergonomice în organizarea activităţii în laboratorul de tehnică dentară
- 68. Sedentarism; Poziţii de lucru adesea incomode; Tehnici multiple şi complexe pe un câmp redus, cu iluminare
- 69. Menţinerea capacităţii fizice şi intelectuale a tehnicianului dentar, în contextul unui program de lucru intens şi
- 70. Respectarea acestor reguli conştientizate asigură cadrul general comun tuturor laboratoarelor de tehnică dentară, la care se
- 71. Observaţia, autocorecţia fac parte din sistemul ergonomic propriu de lucru al fiecărui tehnician dentar, asigurând autoperfecţionarea
- 72. Pentru a se menţine la un nivel ridicat al competenţei profesionale, pe lângă achiziţiile teoretice şi
- 73. Tehnicianul dentar trebuie să fie aproape obsedat de perfecţionarea stilului propriu de lucru pentru ca acest
- 74. Adoptarea unor poziţii de lucru corecte în timpul lucrului permite organismului să-şi desfăşoare funcţiile vitale în
- 75. Măsurile de protecţie a muncii, aplicate în mod corect, organizat şi respectarea lor ca parte componentă
- 76. AMPLASAREA Laboratorul de tehnică dentară reprezintă baza materială (spaţii şi dotare) în care tehnicianul dentar îşi
- 77. Amplasarea laboratorului la distanţă de cabinet nu reprezintă astăzi un impediment, căci mijloacele de transport şi
- 78. Plasarea laboratorului în apropierea cabinetului stomatologic se va realiza printr-o corectă separare între aceste încăperi, deoarece
- 79. Acest factor, zgomotul, trebuie avut în vedere şi în cazul amplasării laboratorului într-o clădire unde se
- 80. Un alt factor de care trebuie să ţinem seama în amplasare îl reprezintă orientarea laboratorului de
- 81. Iluminarea naturală poate fi stânjenită dacă laboratorul se găseşte cu ferestrele orientate spre o clădire învecinată
- 82. ORGANIZAREA LABORATORULUI Organizarea laboratorului depinde de volumul de muncă desfăşurat, care se va reflecta şi asupra
- 83. Diversificarea şi complexitatea deosebită a tehnicilor de lucru prin apariţia de noi materiale şi aparate, a
- 84. Organizarea activităţii în laboratoarele de tehnică dentară se poate face diferenţiat: laborator de lucrări speciale; laborator
- 85. De asemenea există şi laboratoare de tehnică dentară specializate în: Aparate chirurgicale (epiteze); Aparate ortodontice.
- 86. Specializarea în tehnica metalo-ceramică, de exemplu, necesită cunoaşterea tehnicii indicate de firma al cărei produs îl
- 87. Datele prezentate reflectă că există o multitudine de elemente care concurează la amplasarea şi proiectarea laboratorului
- 88. ORGANIZARE LABORATORUL DE BAZĂ; SALĂ PENTRU GIPS; SALĂ PENTRU PRELUCRAREA ALIAJELOR LA CALD; SALĂ PRELUCRĂRI/LUSTRUIRE;
- 89. SALĂ DE POLIMERIZARE; SALĂ PENTRU PRELUCRAREA MASELOR PLASTICE; SALĂ PENTRU PROTEZE SCHELETATE; SALĂ PENTRU MASE CERAMICE.
- 90. În interiorul laboratorului, compartimentarea trebuie să asigure pentru fiecare unitate de lucru un spaţiu minim de
- 91. 1.Topitorie/turnare/lipire; 2. Mase plastice, realizat modele şi tipare/prelucrare-lustruire; 3. Birou; 4. Compartiment Cr-Co; 5. Laborator de
- 92. Zonele de lucru în laboratorul de tehnică dentară Asigurarea performanţei, a siguranţei şi implicit a confortului
- 93. De asemenea, posibilitatea pătrunderii în laborator şi a altor persoane (alţi tehnicieni, asistente, medici) determină interacţiuni
- 94. Din acest punct de vedere, dispunerea spaţială a dotării şi delimitarea unor spaţii virtuale, cu o
- 95. Cu toate acestea, ponderea cea mai mare a activităţii se desfăşoară la masa de lucru, care
- 96. Pornind de la acest "punct" de maximă importanţă şi interes pentru activitatea profesională a tehnicianului dentar,
- 97. Delimitările dintre aceste zone nu sunt materiale, dar nu este permisă pătrunderea unor intruşi, în sensul
- 98. SECTORIZAREA LABORATORULUI DE TEHNICĂ DENTARĂ
- 99. Zona I (spaţiul intim) Se organizează sub forma unui semicerc în faţa tehnicianului dentar (r =
- 100. Situată în faţa sa, ea conţine instrumentarul static aşezat radiar, ceara de modelat, garniturile de dinţi,
- 101. În această zonă trebuie să realizăm cea mai bună iluminare pentru a avea o foarte bună
- 102. Aici regăsim câmpul optim de lucru, adică zona în care accesul mâinilor tehnicianului se realizează prin
- 103. SPAŢIUL INTIM
- 104. Inviolabilitatea acestui spaţiu este explicată pe de o parte, pe plan psihologic, dar şi practic, de
- 105. Tehnicile de aplicare sau de montare a porţelanului pretind o izolare strictă a încăperii respective (spaţiul
- 106. Zona II (spaţiul personal) Este o zonă care urmează în afara zonei I, care cuprinde motorul
- 107. Mesele moderne de lucru au renunţat la motorul vertical şi sunt dotate cu micromotor care este
- 108. Tot în această zonă, pe o prelungire posterioară centrală orizontală, se găseşte un mic ecran de
- 109. Tot în această zonă, sub nivelul mesei, se găseşte un sertar cu instrumente şi materiale strict
- 110. Zona III (spaţiul public) Se găseşte la periferia laboratorului şi cuprinde dulapuri cu materiale şi un
- 111. La acest nivel au acces persoanele din afara laboratorului şi se creează pasajele pentru circulaţia tehnicienilor,
- 113. Скачать презентацию