Содержание
- 2. Sindromul de condensare a ţesutului pulmonar Definiţie – prezintă o totalitate de simptome şi semne cauzate
- 3. Substituirea conţinutului aeric alveolar se produce prin: Infiltraţie inflamatorie (în pneumonii) Ţesut tumoral (în neoplasmul bronhopulmonar)
- 4. 5. Resorbţia aerului (în atelectazia pulmonară, cu colabarea alveolelor) Din punct de vedere clinic şi radiologic,
- 7. Varianta clasică a sindromului de condensare pulmonară se înregistrază în stadiul de stare al pneumoniei franc
- 8. Pneumoniile Reprezintă o grupă de afecţiuni inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar de origine infecţioasă variată (de
- 9. Clasificarea pneumoniilor După criteriul etiologic: Pneumonii bacteriene (pneumococi, stafilococi, streptococi, Klebsiela, Haemophilus influenzae, Mycobacterii), Pneumonii virale
- 10. 4. Pneumonii determinate de micoplasme (mycoplasma pneumoniae) 5. Pneumonii fungice 6. Pneumonii determinate de protozoare 7.
- 11. Clasificarea pneumoniilor După criterii patogenice: Primare Secundare
- 12. După criterii clinico-morfologice: 1. Pneumonie lobară procesul inflamator are localizare lobară sau polisegmentară
- 13. 2. Bronhopneumonie este o formă de pneumonie lobulară denumită astfel din cauza aspectelor clinice şi radiologice
- 14. 3. Pneumonie interstiţială include afecţiuni pulmonare, în care leziunea inflamatorie este dispusă interstiţial şi peribronhovascular, fără
- 15. După întinderea procesului se disting pneumonii Unilaterală Bilaterală Totală Lobară Segmentară Lobulară
- 16. După evoluţie Acută – pînă la 4 săpt Trenantă – mai mult de 4 săptămîni. Unele
- 17. După gravitatea evoluţiei pneumoniei Uşoară Gravitate medie Gravă Extrem de gravă
- 18. Gravitatea evoluţiei pneumoniei se apreciază în funcţie de Gradul de intoxicaţie cu posibilele sindroame neurologice (stare
- 19. Insuficienţă respiratorie (dispnee, cianoză, hipoxemie, tulburări ale metabolismului acido-bazic). Prezenţa proceselor distructive pulmonare
- 20. După mediul, în care s-a dezvoltat pneumonia Pneumonii comunitare -contractate în afara mediului de spital (sin.-
- 21. Pneumoniile extraspitaliceşti (comunitare) Sunt mai frecvent cauzate de agenţii infecţioşi - Streptococcus pneumoniae-30%, Mycoplasma pneumoniae (20-30%
- 22. Pneumoniile nosocomiale (intraspitaliceşti) - PN PN apărute relativ devreme la pacienţii, care nu au urmat antibiotice,
- 23. Pneumoniile prin aspiraţie Sunt cauzate de germenii anaerobi neclostridiali sau în combinaţie cu microflora aerobă gram
- 24. Pneumoniile în condiţiile de imunitate compromisă Sunt cauzate de asocierea diferitor microorganisme cu virusul citomegalic, Pneumocystis
- 25. Patogenia bronhopneumoniei Pătrunderea agenţilor infecţioşi la nivelul pulmonar are loc cel mai adesea pe cale aeriană
- 26. Aceste mecanisme de apărare sunt: Perii nazali, activitatea mucociliară, tusea, strănutul Mecanisme secretorii (mucusul, imunoglobulinele (IgA
- 27. Imunoglobulinele activează sistemul complementului, acţionînd la nivelul membranei celulare a microorganismului, provocînd lizisul celular; 3. Mecanisme
- 28. Factorii predispozanţi Infecţii virale a căilor respiratorii superioare. Obstrucţia bronşică Stări imunodeficitare Alcoolismul Trauma cutiei toracice
- 29. Factorii predispozanţi 7. Fumatul 8. Starea postoperatorie 9. Insuficienţă cardiacă cronică (stază pulmonară) 10. Vîrsta înaintată
- 30. Pneumonia franc lobară Definiţia- este o afecţiune acută inflamatorie, cu reacţie hiperergică, debut acut şi rapid,
- 33. Patogenia pneumoniei franc lobare Se dezvoltă la persoane anterior sănătoase. Mai frecvent la bărbaţi, în anotimpurile
- 34. Pneumococii, aspiraţi de la nivelul orofaringelui pînă la alveole pulmonare, determină o reacţie inflamatorie, cu producerea
- 35. Patogenia (continuare) Exudatul alveolar infectat trece în teritoriile alveolare adiacente prin porii interalveolari descrişi de Cohn.
- 36. Morfopatologia pneumoniei franc lobare – 4 stadii Evoluţia procesului inflamator se desfăşoară tipic în 4 stadii:
- 37. 1) Stadiul de congestie – se caracterizează prin constituirea unei alveolite catarale, cu spaţiu alveolar ocupat
- 38. 2) Stadiul de hepatizaţie roşie cu prezenţa în spaţiul alveolar a fibrinei, eritrocitelor exravazate, numeroaselor neutrofile
- 39. 3) Stadiul de hepatizaţie cenuşie - marchează începutul procesului de resorbţie şi în care are loc
- 40. 4) Stadiul de rezorbţie Exudatul alveolar este digerat enzimatic şi este rezorbit pe cale limfatică, sau
- 41. Tabloul clinic în Pneumonia franc lobară Debutul este brusc, manifestîndu-se prin frison pronunţat, febră, junghi toracic,
- 42. Febra 39°-40, urmează frisonul, fiind determinată de modificarea activităţii centrilor hipotalamici de către pirogenul leucocitar eliberat
- 43. Junghiul toracic apare la scurt timp după frison, sub aspectul unei dureri violente, accentuate la inspiraţie
- 44. Tusea apare de regulă a doua zi după frison, fiind rară şi iniţial uscată; ulterior se
- 45. Dispneea corelează cu extinderea condensării pneumonice. Mecanismul dispneei este atât central (toxic, hipoxic), cât şi pulmonar,
- 46. Examenul obiectiv Starea generală a bolnavului este gravă, fiind uneori agitat, delir, somnolentă. Poziţia bolnavului este
- 47. Examenul aparatului respirator - relevă date variate în raport cu stadiul clinic al bolii Stadiul clinic
- 48. 2. Palparea – vibraţiile vocale diminuate 3. Percuţia – sunet submat (poate cu nuanţă timpanică) 4.
- 49. II.Stadiul clinic de stare a bolii (stadiul clasic de condensare, corespunde stadiilor morfologice de hepatizaţie roşie+cenuşie)
- 50. Palparea – vibraţia vocală exagerată Percuţia – sunet mat Auscultaţia – suflu tubar patologic + frotaţie
- 51. III. Stadiul clinic de rezorbţie (corespunde stadiului morfologic de rezorbţie) Inspecţia cutiei toracice – revine la
- 52. Percuţia – sunet submat, apoi revine la normă. Auscultaţia – respiraţie bronhoveziculară, apoi revine la murmur
- 53. Schimbări din partea altor organe Aparatul cardiovascular (semne de miocardită) Tahicardie Diminuarea zgomotelor cardiace Micşorarea TA
- 54. Aparatul digestiv Greţuri, vomă, constipaţii, dureri în epigastriu Sclere subicterice Mărirea ficatului în volum Sistemul nervos
- 55. Explorări paraclinice Examen radiologic - opacitate, care ocupă un lob, bine delimitată, omogenă, de intensitate subcostală
- 60. Hemoleucograma – leucocitoză cu deviere a formulei leucocitare spre stînga pînă la apariţia mielocitelor, metamielocitelor; dispariţia
- 61. Explorări paraclinice Analiza biochimică: apariţia proteinei “C” reactive; Creşterea fibrinogenului Creşterea α2 şi γ-globulinelor Analiza sputei
- 62. Explorări paraclinice Analiza bacteriologică – se apreciază bacteriograma. Hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi în 20-30%
- 63. Analiza urinei – proteinurie, microhematurie, cilindrurie Spirografia – micşorarea capacităţii vitale pulmonare (CVP)
- 64. Explorări paraclinice Pe traseul ECG – poate fi: Micşorarea voltajului Unda T (-) în majoritatea derivaţiilor
- 65. Complicaţiile pneumoniei 1. Pleurezia-serofibrinoasă (produsă printr-o reacţie de hipersensibilitate la antigenii pneumococici; se întâlneşte la aproximativ
- 66. 2. Pleurezia purulentă (empiemul pleural) se întîlneşte sub 1% cazuri. Se manifestă prin dureri pleurale, febră;
- 67. 4. Suprainfecţia – după un tratament cu antibiotice multiple ameliorarea stării bolnavului şi dispariţia febrei este
- 68. Complicaţii rare: 5. Insuficienţa cardiacă acută 6. Rezorbţia întîrziată (peste 4 săpt) 7. Pericardita purulentă 8.
- 69. Bronhopneumonia De obicei este o afecţiune secundară (mai des se îmbolnăvesc copiii până la vîrsta de
- 70. Definiţia este o pneumonie acută caracterizată bacteriologic printr-un polimorfism microbian; clinic – printr-o evoluţie neregulată, iar
- 71. Etiologia bronhopneumoniei În majoritatea cazurilor e vorba de o asociere microbiană. Cel mai des găsim: stafilococi,
- 72. Patanatomic – macroscopic –focare de infiltraţie de diferite dimensiuni, culoare. Aceste focare confluiază şi pot afecta
- 73. Tabloul clinic în bronhopneumonie Debutul este mai insidios. Acuzele : tusea cu expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă;
- 74. Examenul obiectiv În caz cînd focarele de infiltraţie inflamatorie sunt mici, obiectiv nu se determină careva
- 75. Palpator – vibraţia vocală exagerată Percutor – sunet submat sau mat (în dependenţă de dimensiunile focarului)
- 76. Examenul paraclinic Radiologic- opacitate neuniformă şi neomogenă (se evidenţiază clar contururile focarelor contopite) Hemoleucograma – leucocitoză
- 77. Bronhopneumonie bilaterala
- 78. Bronhopneumonie pe dreapta - dupa tratament
- 79. Sindromul de condensare pulmonară retractilă (atelectazia) Atelectazia (colabarea) reprezintă o modificare survenită la nivelul parenchimului pulmonar,
- 80. La obstrucţia unei bronhii şi ca urmare al unui defect de ventilaţie în teritoriul respectiv (dar
- 81. 2. Existenţa unui fenomen de retracţie – teritoriul pulmonar respectiv este diminuat ca volum şi antrenează
- 82. În raport cu mecanismul de formare a atelectaziei deosebim: Atelectazie prin obstrucţie Atelectazie prin compresie
- 83. Cel mai frecvent mecanism întâlnit este obstrucţia bronşică (cancer bronhopulmonar, corp străin, dopuri de mucus, sînge)
- 85. Simptomatologie (în caz de obstrucţie completă) Durere toracică Tuse (rar) Dispnee
- 86. Examenul obiectiv (la obstrucţie completă) La inspecţie – scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii, retracţia hemitoracelui afectat cu
- 88. Palpare – vibraţiile vocale sunt abolite (lipsesc) Percuţie- sunet mat (matitate) Auscultaţie – abolirea murmurului vezicular
- 89. Examenul paraclinic Radiologic : Semne de condensare: opacitate omogenă, de formă triunghiulară, cu vîrful la hil,
- 90. Semne de retracţie: traheea, umbra cordului şi diafragmul sunt atrase de partea bolnavă, spaţiile intercostale sunt
- 91. Bronhoscopia – are rol diagnostic şi uneori terapeutic (îndepărtează cauza)
- 92. Atelectazia pulmonară prin compresie Este cauzată de prezenţa lichidului sau aerului în cavitatea pleurală, care compresează
- 93. Examenul obiectiv în atelectazia prin compresie Inspecţia cutiei toracice – bombarea hemitoracelui Palparea –freamătul vocal exagerat
- 96. Sindromul cavitar Cavităţile în pulmoni se formează ca consecinţă a unelor maladii: Stadiul de resorbţie a
- 98. Condiţiile cînd o cavitate pulmonară va prezenta date obiective: Cavitate mai mare de 6 cm în
- 99. Examenul obiectiv în sindromul cavitar Inspecţia cutiei toracice – rămînerea în urmă a hemitoracelui afectat Palparea
- 101. Скачать презентацию