Sindromul de condensare a ţesutului pulmonar

Содержание

Слайд 2

Sindromul de condensare a ţesutului pulmonar Definiţie – prezintă o totalitate

Sindromul de condensare a ţesutului pulmonar

Definiţie – prezintă o totalitate de

simptome şi semne cauzate de pierderea conţinutului aeric alveolar şi micşorarea elasticităţii ţesutului pulmonar într-un anumit teritoriu al parenchimului pulmonar (de obicei mai întins - segment, lob).
Слайд 3

Substituirea conţinutului aeric alveolar se produce prin: Infiltraţie inflamatorie (în pneumonii)

Substituirea conţinutului aeric alveolar se produce prin:

Infiltraţie inflamatorie (în pneumonii)
Ţesut tumoral

(în neoplasmul bronhopulmonar)
Ţesut conjunctiv (în fibroze pulmonare)
Substituirea cu sânge (în infarctul pulmonar)
Слайд 4

5. Resorbţia aerului (în atelectazia pulmonară, cu colabarea alveolelor) Din punct

5. Resorbţia aerului (în atelectazia pulmonară, cu colabarea alveolelor)
Din punct de

vedere clinic şi radiologic, sindroamele de condensare au fost împărţite în nerectractile (primele 4 puncte) şi retractile – (punctul 5)
Слайд 5

Слайд 6

Слайд 7

Varianta clasică a sindromului de condensare pulmonară se înregistrază în stadiul

Varianta clasică a sindromului de condensare pulmonară se înregistrază în stadiul

de stare al pneumoniei franc lobare (sinonime: pneumococică, crupoasă, pleuropneumonie)
Слайд 8

Pneumoniile Reprezintă o grupă de afecţiuni inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar

Pneumoniile

Reprezintă o grupă de afecţiuni inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar de

origine infecţioasă variată (de obicei bacteriană), caracterizată prin alveolită exudativă şi/sau infiltrat inflamator interstiţial, care realizează condensarea pulmonară (exprimată clinic şi radiologic) şi manifestări de impregnare infecţioasă.
Слайд 9

Clasificarea pneumoniilor După criteriul etiologic: Pneumonii bacteriene (pneumococi, stafilococi, streptococi, Klebsiela,

Clasificarea pneumoniilor

După criteriul etiologic:
Pneumonii bacteriene (pneumococi, stafilococi, streptococi, Klebsiela, Haemophilus influenzae,

Mycobacterii),
Pneumonii virale (gripei, paragripei, varicela, adenoviruşi, Epştein-Bar)
Pneumonii determinate de chlamidii
Слайд 10

4. Pneumonii determinate de micoplasme (mycoplasma pneumoniae) 5. Pneumonii fungice 6.

4. Pneumonii determinate de micoplasme (mycoplasma pneumoniae)
5. Pneumonii fungice
6. Pneumonii determinate

de protozoare
7. Pneumonii prin aspiraţie
8. Pneumonii toxice -compuşi chimici, unele metale
Слайд 11

Clasificarea pneumoniilor După criterii patogenice: Primare Secundare

Clasificarea pneumoniilor

După criterii patogenice:
Primare
Secundare

Слайд 12

După criterii clinico-morfologice: 1. Pneumonie lobară procesul inflamator are localizare lobară sau polisegmentară

După criterii clinico-morfologice: 1. Pneumonie lobară

procesul inflamator are localizare lobară sau

polisegmentară
Слайд 13

2. Bronhopneumonie este o formă de pneumonie lobulară denumită astfel din

2. Bronhopneumonie

este o formă de pneumonie lobulară denumită astfel din cauza

aspectelor clinice şi radiologice particulare: procesul inflamator cuprinde mai mulţi lobuli şi bronşiole aferente evoluînd în focare multiple, diseminate, aflate în stadii diferite de evoluţie. Uneori, focarele bronhopneumoniei pot conflua, realizînd un aspect “pseudolobar”
Слайд 14

3. Pneumonie interstiţială include afecţiuni pulmonare, în care leziunea inflamatorie este

3. Pneumonie interstiţială

include afecţiuni pulmonare, în care leziunea inflamatorie este dispusă

interstiţial şi peribronhovascular, fără excluderea unei participări alveolare
Слайд 15

După întinderea procesului se disting pneumonii Unilaterală Bilaterală Totală Lobară Segmentară Lobulară

După întinderea procesului se disting pneumonii

Unilaterală
Bilaterală
Totală
Lobară
Segmentară
Lobulară

Слайд 16

După evoluţie Acută – pînă la 4 săpt Trenantă – mai

După evoluţie

Acută – pînă la 4 săpt
Trenantă – mai mult de

4 săptămîni.
Unele forme etiologice de pneumonii - stafilococică, micoplasmatică, produse de chlamidii, klebsiella, legionella – sub cel mai adecvat tratament evoluează peste 6-7 săptămîni.
Слайд 17

După gravitatea evoluţiei pneumoniei Uşoară Gravitate medie Gravă Extrem de gravă

După gravitatea evoluţiei pneumoniei

Uşoară
Gravitate medie
Gravă
Extrem de gravă

Слайд 18

Gravitatea evoluţiei pneumoniei se apreciază în funcţie de Gradul de intoxicaţie

Gravitatea evoluţiei pneumoniei se apreciază în funcţie de

Gradul de intoxicaţie cu

posibilele sindroame neurologice (stare soporoasă, psihoză, reacţie meningeală).
Insuficienţă vasculară sau cardio-vasculară (şoc toxico-septic cu edem pulmonar nehemodinamic, colaps, astm cardiac).
Слайд 19

Insuficienţă respiratorie (dispnee, cianoză, hipoxemie, tulburări ale metabolismului acido-bazic). Prezenţa proceselor distructive pulmonare

Insuficienţă respiratorie (dispnee, cianoză, hipoxemie, tulburări ale metabolismului acido-bazic).
Prezenţa proceselor distructive

pulmonare
Слайд 20

După mediul, în care s-a dezvoltat pneumonia Pneumonii comunitare -contractate în

După mediul, în care s-a dezvoltat pneumonia

Pneumonii comunitare -contractate în afara

mediului de spital (sin.- extraspitaliceşti)
Pneumonii nosocomiale -survenite în mediu de spital (sin. –intraspitaliceşti)
Pneumonii prin aspiraţie
Pneumonii la persoanele cu imunitate compromisă.
Слайд 21

Pneumoniile extraspitaliceşti (comunitare) Sunt mai frecvent cauzate de agenţii infecţioşi -

Pneumoniile extraspitaliceşti (comunitare)

Sunt mai frecvent cauzate de agenţii infecţioşi - Streptococcus

pneumoniae-30%, Mycoplasma pneumoniae (20-30% la persoanele tinere, la vîrstnici -1-9%), Haemophilus influenzae (5-18%), Morexella catarrhalis (1-2%), Chlamydia pneumoniae (2-8%), Legionella Pneumophilia(2-10%), Staphylococcus aureus (sub 5%).
Слайд 22

Pneumoniile nosocomiale (intraspitaliceşti) - PN PN apărute relativ devreme la pacienţii,

Pneumoniile nosocomiale (intraspitaliceşti) - PN

PN apărute relativ devreme la pacienţii, care

nu au urmat antibiotice, sînt cauzate de flora normală a căilor respiratorii superioare.
PN apărute după tratamentul cu antibiotice sunt cauzate de : Klebsiella, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus.
Слайд 23

Pneumoniile prin aspiraţie Sunt cauzate de germenii anaerobi neclostridiali sau în

Pneumoniile prin aspiraţie

Sunt cauzate de germenii anaerobi neclostridiali sau în

combinaţie cu microflora aerobă gram negativă. Aceşti germeni produc de regulă distrucţii pulmonare grave şi precoce (abces, gangrenă)
Слайд 24

Pneumoniile în condiţiile de imunitate compromisă Sunt cauzate de asocierea diferitor

Pneumoniile în condiţiile de imunitate compromisă

Sunt cauzate de asocierea diferitor microorganisme

cu virusul citomegalic, Pneumocystis carinii, micobacterii, toxoplasma, fungi.
Слайд 25

Patogenia bronhopneumoniei Pătrunderea agenţilor infecţioşi la nivelul pulmonar are loc cel

Patogenia bronhopneumoniei

Pătrunderea agenţilor infecţioşi la nivelul pulmonar are loc cel mai

adesea pe cale aeriană şi mai rar pe cale hematogenă sau limfogenă.
Aparatul respirator are mecanisme de apărare, care elimină sau neutralizează microorganizmele inhalate cu aerul respirat sau aspirate cu secreţiile nazofaringiene.
Слайд 26

Aceste mecanisme de apărare sunt: Perii nazali, activitatea mucociliară, tusea, strănutul

Aceste mecanisme de apărare sunt:

Perii nazali, activitatea mucociliară, tusea, strănutul
Mecanisme secretorii

(mucusul, imunoglobulinele (IgA secretate în căile respiratorii superioare; Ig G-secretată în căile respiratorii inferioare).
Слайд 27

Imunoglobulinele activează sistemul complementului, acţionînd la nivelul membranei celulare a microorganismului,

Imunoglobulinele activează sistemul complementului, acţionînd la nivelul membranei celulare a

microorganismului, provocînd lizisul celular;
3. Mecanisme celulare (macrofagele alveolare, neutrofilele, monocitele, limfocitele T).
Слайд 28

Factorii predispozanţi Infecţii virale a căilor respiratorii superioare. Obstrucţia bronşică Stări

Factorii predispozanţi

Infecţii virale a căilor respiratorii superioare.
Obstrucţia bronşică
Stări imunodeficitare
Alcoolismul
Trauma cutiei toracice
Contact

cu diverşi factori toxici
Слайд 29

Factorii predispozanţi 7. Fumatul 8. Starea postoperatorie 9. Insuficienţă cardiacă cronică

Factorii predispozanţi

7. Fumatul
8. Starea postoperatorie
9. Insuficienţă cardiacă cronică (stază pulmonară)
10.

Vîrsta înaintată
11.Suprarăcire
12.Stresurile
Слайд 30

Pneumonia franc lobară Definiţia- este o afecţiune acută inflamatorie, cu reacţie

Pneumonia franc lobară

Definiţia- este o afecţiune acută inflamatorie, cu reacţie hiperergică,

debut acut şi rapid, evoluţie ciclică, cu afectarea unui lob şi atragerea în procesul inflamator a pleurei.
Слайд 31

Слайд 32

Слайд 33

Patogenia pneumoniei franc lobare Se dezvoltă la persoane anterior sănătoase. Mai

Patogenia pneumoniei franc lobare

Se dezvoltă la persoane anterior sănătoase.
Mai frecvent

la bărbaţi, în anotimpurile reci şi umede (iarna, primăvara), atunci cînd numărul purtătorilor de pneumococ este maxim (mai ales tipul I, II, III).
Слайд 34

Pneumococii, aspiraţi de la nivelul orofaringelui pînă la alveole pulmonare, determină

Pneumococii, aspiraţi de la nivelul orofaringelui pînă la alveole pulmonare, determină

o reacţie inflamatorie, cu producerea unui exudat alveolar bogat în proteine, care permite proliferarea rapidă a germenilor şi răspîndirea lor.
Слайд 35

Patogenia (continuare) Exudatul alveolar infectat trece în teritoriile alveolare adiacente prin

Patogenia (continuare)

Exudatul alveolar infectat trece în teritoriile alveolare adiacente prin porii

interalveolari descrişi de Cohn.
Exudatul ajunge la fel şi la nivelul bronhiilor, de unde este aspirat în alte teritorii pulmonare.
Слайд 36

Morfopatologia pneumoniei franc lobare – 4 stadii Evoluţia procesului inflamator se desfăşoară tipic în 4 stadii:

Morfopatologia pneumoniei franc lobare – 4 stadii

Evoluţia procesului inflamator se desfăşoară

tipic în 4 stadii:
Слайд 37

1) Stadiul de congestie – se caracterizează prin constituirea unei alveolite

1) Stadiul de congestie

– se caracterizează prin constituirea unei alveolite catarale,

cu spaţiu alveolar ocupat de exudat bogat în proteine, celule descuamate, rare neutrofile şi numeroşi germeni. Capilarele sunt hiperemiate, distinse, iar pereţii alveolari îngroşaţi (durează 2-3 zile).
Слайд 38

2) Stadiul de hepatizaţie roşie cu prezenţa în spaţiul alveolar a

2) Stadiul de hepatizaţie roşie

cu prezenţa în spaţiul alveolar a fibrinei,

eritrocitelor exravazate, numeroaselor neutrofile şi germeni; exudatul ocupă tot spaţiul (durează 1-3 zile).
Слайд 39

3) Stadiul de hepatizaţie cenuşie - marchează începutul procesului de resorbţie

3) Stadiul de hepatizaţie cenuşie

- marchează începutul procesului de resorbţie şi

în care are loc distrucţia eritrocitelor şi leucocitelor, fagocitoza germenilor de către macrofagele alveolare şi liza reţelei de fibrină sub acţiunea enzimelor leucocitare (2- 3 zile)
Слайд 40

4) Stadiul de rezorbţie Exudatul alveolar este digerat enzimatic şi este

4) Stadiul de rezorbţie

Exudatul alveolar este digerat enzimatic şi este rezorbit

pe cale limfatică, sau eliminat prin tuse. Structura alveolară normală se reface progresiv prin intervenţia macrofagelor alveolare şi refacerea epiteliului alveolar.
Слайд 41

Tabloul clinic în Pneumonia franc lobară Debutul este brusc, manifestîndu-se prin

Tabloul clinic în Pneumonia franc lobară

Debutul este brusc, manifestîndu-se prin frison

pronunţat, febră, junghi toracic, tuse, dispnee,
Frisonul violent este de obicei unic, durează în jur de 30 min şi poate fi însoţit de cefalee, vomă.
Слайд 42

Febra 39°-40, urmează frisonul, fiind determinată de modificarea activităţii centrilor hipotalamici

Febra 39°-40, urmează frisonul, fiind determinată de modificarea activităţii centrilor

hipotalamici de către pirogenul leucocitar eliberat de endotoxina pneumococică, după caracterul său febra este continuă.
Слайд 43

Junghiul toracic apare la scurt timp după frison, sub aspectul unei

Junghiul toracic apare la scurt timp după frison, sub aspectul unei

dureri violente, accentuate la inspiraţie profundă, tuse.
Junghiul este determinat de inflamaţia pleurală, care însoţeşte procesul pneumonic.
Слайд 44

Tusea apare de regulă a doua zi după frison, fiind rară

Tusea apare de regulă a doua zi după frison, fiind rară

şi iniţial uscată; ulterior se intensifică progresiv, devine productivă, cu expectoraţie caracteristică, ruginie (în stadiul II de stare a bolii).
Слайд 45

Dispneea corelează cu extinderea condensării pneumonice. Mecanismul dispneei este atât central

Dispneea

corelează cu extinderea condensării pneumonice. Mecanismul dispneei este atât central (toxic,

hipoxic), cât şi pulmonar, prin creşterea rigidităţii pulmonare şi micşorarea suprafeţei funcţionale.
Слайд 46

Examenul obiectiv Starea generală a bolnavului este gravă, fiind uneori agitat,

Examenul obiectiv

Starea generală a bolnavului este gravă, fiind uneori agitat, delir,

somnolentă.
Poziţia bolnavului este forţată - pe partea bolnavă.
Tegumentele calde şi umede; hiperemia pomeţilor, mai mult din partea afectată, fapt care este legat cu iritarea ganglionilor simpatici cervicali; herpes nasolabial, cauzat de elevarea t°, limba devine uscată şi cu depozite albicioase.
Слайд 47

Examenul aparatului respirator - relevă date variate în raport cu stadiul

Examenul aparatului respirator - relevă date variate în raport cu stadiul

clinic al bolii

Stadiul clinic de debut (corespunde cu stadiul morfologic de congestie):
Inspecţia cutiei toracice- posibilă rămînere în urmă nepronunţată în actul de respiraţie din partea lezată a hemitoracelui

Слайд 48

2. Palparea – vibraţiile vocale diminuate 3. Percuţia – sunet submat

2. Palparea – vibraţiile vocale diminuate
3. Percuţia – sunet submat (poate

cu nuanţă timpanică)
4. Auscultaţia – murmur vezicular diminuat + crepitaţie nesonoră (crepitatio indux)
Слайд 49

II.Stadiul clinic de stare a bolii (stadiul clasic de condensare, corespunde

II.Stadiul clinic de stare a bolii (stadiul clasic de condensare, corespunde

stadiilor morfologice de hepatizaţie roşie+cenuşie)

Inspecţia cutiei toracice – rămînerea pronunţată a hemitoracelui în actul de respiraţie din partea lezată

Слайд 50

Palparea – vibraţia vocală exagerată Percuţia – sunet mat Auscultaţia –

Palparea – vibraţia vocală exagerată
Percuţia – sunet mat
Auscultaţia – suflu tubar

patologic + frotaţie pleurală.
Bronhofonia - exagerată
Слайд 51

III. Stadiul clinic de rezorbţie (corespunde stadiului morfologic de rezorbţie) Inspecţia

III. Stadiul clinic de rezorbţie (corespunde stadiului morfologic de rezorbţie)

Inspecţia

cutiei toracice – revine la normal
Palparea – vibraţia vocală mai puţin exagerată, apoi revine la normal
Слайд 52

Percuţia – sunet submat, apoi revine la normă. Auscultaţia – respiraţie

Percuţia – sunet submat, apoi revine la normă.
Auscultaţia – respiraţie bronhoveziculară,

apoi revine la murmur vezicular + crepitaţie sonoră, (crepitatio redux) posibil raluri umede.
Bronhofonia - exagerată normală.
Слайд 53

Schimbări din partea altor organe Aparatul cardiovascular (semne de miocardită) Tahicardie Diminuarea zgomotelor cardiace Micşorarea TA

Schimbări din partea altor organe

Aparatul cardiovascular
(semne de miocardită)
Tahicardie
Diminuarea

zgomotelor cardiace
Micşorarea TA
Слайд 54

Aparatul digestiv Greţuri, vomă, constipaţii, dureri în epigastriu Sclere subicterice Mărirea

Aparatul digestiv

Greţuri, vomă, constipaţii, dureri în epigastriu
Sclere subicterice
Mărirea ficatului în volum

Sistemul nervos central
Meningizm
Dereglări psihice
Слайд 55

Explorări paraclinice Examen radiologic - opacitate, care ocupă un lob, bine delimitată, omogenă, de intensitate subcostală

Explorări paraclinice

Examen radiologic - opacitate, care ocupă un lob, bine delimitată,

omogenă, de intensitate subcostală
Слайд 56

Слайд 57

Слайд 58

Слайд 59

Слайд 60

Hemoleucograma – leucocitoză cu deviere a formulei leucocitare spre stînga pînă

Hemoleucograma – leucocitoză cu deviere a formulei leucocitare spre stînga pînă

la apariţia mielocitelor, metamielocitelor; dispariţia eozinofilelor, leucopenia – indicator de prognoză gravă, limfopenie, trombocitopenie VSH accelerat.
Слайд 61

Explorări paraclinice Analiza biochimică: apariţia proteinei “C” reactive; Creşterea fibrinogenului Creşterea

Explorări paraclinice

Analiza biochimică:
apariţia proteinei “C” reactive;
Creşterea fibrinogenului
Creşterea α2 şi γ-globulinelor
Analiza

sputei : pe frotiurile colorate Gram se identifică hematii, parţial lezate, leucocite neutrofile în număr mare şi coci Gram pozitivi, în parte fagocitaţi de neutrofile.
Слайд 62

Explorări paraclinice Analiza bacteriologică – se apreciază bacteriograma. Hemoculturile pot fi

Explorări paraclinice

Analiza bacteriologică – se apreciază bacteriograma.
Hemoculturile pot fi pozitive pentru

pneumococi în 20-30% din cazuri, în special în primele zile de boală.
Слайд 63

Analiza urinei – proteinurie, microhematurie, cilindrurie Spirografia – micşorarea capacităţii vitale pulmonare (CVP)

Analiza urinei – proteinurie, microhematurie, cilindrurie
Spirografia – micşorarea capacităţii vitale pulmonare

(CVP)
Слайд 64

Explorări paraclinice Pe traseul ECG – poate fi: Micşorarea voltajului Unda

Explorări paraclinice

Pe traseul ECG – poate fi:
Micşorarea voltajului
Unda T (-) în

majoritatea derivaţiilor
Subdenivelarea intervalului ST
Dereglări de conductibilitate
Aprecierea statusului imunologic:
Mărirea IgG
Micşorarea IgA
Слайд 65

Complicaţiile pneumoniei 1. Pleurezia-serofibrinoasă (produsă printr-o reacţie de hipersensibilitate la antigenii

Complicaţiile pneumoniei

1. Pleurezia-serofibrinoasă (produsă printr-o reacţie de hipersensibilitate la antigenii

pneumococici; se întâlneşte la aproximativ 1/3 bolnavi. Cantitatea de lichid este mică sau moderată. Se resoarbe în 1-2 săpt sub tratament antiinflamator.
Слайд 66

2. Pleurezia purulentă (empiemul pleural) se întîlneşte sub 1% cazuri. Se

2. Pleurezia purulentă (empiemul pleural) se întîlneşte sub 1% cazuri. Se

manifestă prin dureri pleurale, febră; necesită evacuarea lichidului prin tubul de dren cu aspirare continuă.

3. Abcesul pulmonar – se produce foarte rar, de obicei în infecţia cu tipul III de pneumococi.

Слайд 67

4. Suprainfecţia – după un tratament cu antibiotice multiple ameliorarea stării

4. Suprainfecţia
– după un tratament cu antibiotice multiple ameliorarea

stării bolnavului şi dispariţia febrei este urmată de reapariţia febrei, tusei şi de extinderea pneumoniei. Cel mai frecvent superinfecţia se produce cu germeni Gram negativi (E.coli, Pseudomonas, enterobacteria, proteus).
Слайд 68

Complicaţii rare: 5. Insuficienţa cardiacă acută 6. Rezorbţia întîrziată (peste 4

Complicaţii rare: 5. Insuficienţa cardiacă acută 6. Rezorbţia întîrziată (peste 4 săpt)

7. Pericardita

purulentă
8. Endocardita pneumococică
9. Meningita pneumococică
10. Glomerulonefrita
Слайд 69

Bronhopneumonia De obicei este o afecţiune secundară (mai des se îmbolnăvesc

Bronhopneumonia

De obicei este o afecţiune secundară (mai des se îmbolnăvesc copiii

până la vîrsta de 3 ani şi bătrînii), cu fon imunologic scăzut.
Слайд 70

Definiţia este o pneumonie acută caracterizată bacteriologic printr-un polimorfism microbian; clinic

Definiţia

este o pneumonie acută caracterizată bacteriologic printr-un polimorfism microbian; clinic

– printr-o evoluţie neregulată, iar anatomo-patologic prin leziuni difuze ce cuprind şi alveolele şi bronhiile.
Слайд 71

Etiologia bronhopneumoniei În majoritatea cazurilor e vorba de o asociere microbiană.

Etiologia bronhopneumoniei

În majoritatea cazurilor e vorba de o asociere microbiană. Cel

mai des găsim: stafilococi, streptococi, pneumococi tipul IV, colibacilul.
Patogenia: pătrunderea microorganismelor pe cale bronhogenă
Слайд 72

Patanatomic – macroscopic –focare de infiltraţie de diferite dimensiuni, culoare. Aceste

Patanatomic – macroscopic –focare de infiltraţie de diferite dimensiuni, culoare.
Aceste focare

confluiază şi pot afecta un lob întreg. În bronhopneumonie, în unele cazuri, se distrug alveolele, ţesutul pulmonar, formîndu-se cavităţi.
Слайд 73

Tabloul clinic în bronhopneumonie Debutul este mai insidios. Acuzele : tusea

Tabloul clinic în bronhopneumonie

Debutul este mai insidios.
Acuzele :
tusea cu

expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă;
Dureri în hemitorace la afectarea pleurei
Dispnee
Febră – nu are o curbă specifică şi depinde de virulenţa agentului patogen, dimensiunile focarului. Simptomele de intoxicaţie sunt slab pronunţate.
Слайд 74

Examenul obiectiv În caz cînd focarele de infiltraţie inflamatorie sunt mici,

Examenul obiectiv

În caz cînd focarele de infiltraţie inflamatorie sunt mici, obiectiv

nu se determină careva schimbări.
În caz de focare de dimensiuni mari determinăm:
Inspecţia cutiei toracice –rămânerea în urmă la respiraţie a hemitoracelui, unde avem procesul patologic.
Слайд 75

Palpator – vibraţia vocală exagerată Percutor – sunet submat sau mat

Palpator – vibraţia vocală exagerată
Percutor – sunet submat sau mat (în

dependenţă de dimensiunile focarului)
Auscultativ- respiraţie aspră + raluri uscate şi umede buloase mici sonore.
Слайд 76

Examenul paraclinic Radiologic- opacitate neuniformă şi neomogenă (se evidenţiază clar contururile

Examenul paraclinic

Radiologic- opacitate neuniformă şi neomogenă (se evidenţiază clar contururile focarelor

contopite)
Hemoleucograma – leucocitoză moderată cu deviere în stînga a formulei; VSH – moderat accelerat.
Слайд 77

Bronhopneumonie bilaterala

Bronhopneumonie bilaterala

Слайд 78

Bronhopneumonie pe dreapta - dupa tratament

Bronhopneumonie

pe dreapta - dupa tratament

Слайд 79

Sindromul de condensare pulmonară retractilă (atelectazia) Atelectazia (colabarea) reprezintă o modificare

Sindromul de condensare pulmonară retractilă (atelectazia)

Atelectazia (colabarea) reprezintă o modificare

survenită la nivelul parenchimului pulmonar, în care se asociază două elemente:
Слайд 80

La obstrucţia unei bronhii şi ca urmare al unui defect de

La obstrucţia unei bronhii şi ca urmare al unui defect de

ventilaţie în teritoriul respectiv (dar cu păstrarea perfuziei) survine colapsul alveolelor pulmonare, ce devin aplatizate (colabate).
Слайд 81

2. Existenţa unui fenomen de retracţie – teritoriul pulmonar respectiv este

2. Existenţa unui fenomen de retracţie – teritoriul pulmonar respectiv este

diminuat ca volum şi antrenează într-un proces de retracţie şi zonele vecine.
Слайд 82

În raport cu mecanismul de formare a atelectaziei deosebim: Atelectazie prin obstrucţie Atelectazie prin compresie

În raport cu mecanismul de formare a atelectaziei deosebim:
Atelectazie prin

obstrucţie
Atelectazie prin compresie
Слайд 83

Cel mai frecvent mecanism întâlnit este obstrucţia bronşică (cancer bronhopulmonar, corp străin, dopuri de mucus, sînge)

Cel mai frecvent mecanism întâlnit este obstrucţia bronşică (cancer bronhopulmonar,

corp străin, dopuri de mucus, sînge)
Слайд 84

Слайд 85

Simptomatologie (în caz de obstrucţie completă) Durere toracică Tuse (rar) Dispnee

Simptomatologie (în caz de obstrucţie completă)

Durere toracică
Tuse (rar)
Dispnee

Слайд 86

Examenul obiectiv (la obstrucţie completă) La inspecţie – scăderea amplitudinii mişcărilor

Examenul obiectiv (la obstrucţie completă)

La inspecţie –
scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii,

retracţia hemitoracelui afectat cu îngustarea spaţiilor intercostale
Слайд 87

Слайд 88

Palpare – vibraţiile vocale sunt abolite (lipsesc) Percuţie- sunet mat (matitate) Auscultaţie – abolirea murmurului vezicular

Palpare – vibraţiile vocale sunt abolite (lipsesc)
Percuţie- sunet mat (matitate)
Auscultaţie –

abolirea murmurului vezicular
Слайд 89

Examenul paraclinic Radiologic : Semne de condensare: opacitate omogenă, de formă

Examenul paraclinic

Radiologic :
Semne de condensare:
opacitate omogenă, de formă triunghiulară, cu

vîrful la hil, ce corespunde unui segment, unui lob sau plămîn întreg;
.
Слайд 90

Semne de retracţie: traheea, umbra cordului şi diafragmul sunt atrase de

Semne de retracţie:

traheea, umbra cordului şi diafragmul sunt atrase de partea

bolnavă, spaţiile intercostale sunt îngustate şi mai oblice
Слайд 91

Bronhoscopia – are rol diagnostic şi uneori terapeutic (îndepărtează cauza)

Bronhoscopia

– are rol diagnostic şi uneori terapeutic (îndepărtează cauza)

Слайд 92

Atelectazia pulmonară prin compresie Este cauzată de prezenţa lichidului sau aerului

Atelectazia pulmonară prin compresie

Este cauzată de prezenţa lichidului sau aerului în

cavitatea pleurală, care compresează plămînul şi el respectiv se colabează.
Слайд 93

Examenul obiectiv în atelectazia prin compresie Inspecţia cutiei toracice – bombarea

Examenul obiectiv în atelectazia prin compresie

Inspecţia cutiei toracice – bombarea hemitoracelui
Palparea

–freamătul vocal exagerat
Percutor – sunet mat
Auscultativ- suflu tubar patologic
Bronhofonia - exagerată
Слайд 94

Слайд 95

Слайд 96

Sindromul cavitar Cavităţile în pulmoni se formează ca consecinţă a unelor

Sindromul cavitar

Cavităţile în pulmoni se formează ca consecinţă a unelor maladii:
Stadiul

de resorbţie a abcesului pulmonar
Formarea unei caverne tuberculoase
Слайд 97

Слайд 98

Condiţiile cînd o cavitate pulmonară va prezenta date obiective: Cavitate mai

Condiţiile cînd o cavitate pulmonară va prezenta date obiective:

Cavitate mai mare

de 6 cm în diametru
Cavitate, care comunică cu o bronhie mare
Cavitate situată superficial şi are pereţii duri, netezi.
Слайд 99

Examenul obiectiv în sindromul cavitar Inspecţia cutiei toracice – rămînerea în

Examenul obiectiv în sindromul cavitar

Inspecţia cutiei toracice – rămînerea în urmă a

hemitoracelui afectat
Palparea –freamătul vocal exagerat
Percutor – sunet timpanic
Auscultativ- suflu cavitar sau amforic
Bronhofonia - exagerată