Noţiuni generale despre enzime

Содержание

Слайд 2

plan Natura chimica a enzimelor Centrul activ şi alosteric Activatorii şi inhibitorii Mecanismul acţiunii enzimelor

plan

Natura chimica a enzimelor
Centrul activ şi alosteric
Activatorii şi inhibitorii
Mecanismul acţiunii enzimelor

Слайд 3

enzime - sunt catalizatori biochimici , care măresc viteza reacţiilor chimice

enzime

- sunt catalizatori biochimici , care măresc viteza reacţiilor chimice

ce se desfăşoră în sistemele biologice, fără să se consume în cursul lor.
lat. «fermentum» — fermentare,
grec. « enzyme» - în drojdii

Toate enzime sunt proteine, dar nu toate proteine sunt enzime!!!

Слайд 4

Enzime enzime endogene - enzimele digestive (ajută la scindarea moleculelor mari

Enzime

enzime endogene

- enzimele digestive
(ajută la scindarea moleculelor mari provenite din

hrană, în structuri mai mici, care pot trece din intestin în sânge)
- enzime metabolice
(susţin toate funcţiile fiziologice şi viaţa însăşi - intracelulari, cât şi interstiţiali.).

enzime exogene (alimentare)

microbiologice,
vegetale
enzimele de origine animală

Слайд 5

denumirea substrat + аzа = denumirea lipidele + аzа = lipaza

denumirea

substrat + аzа = denumirea
lipidele + аzа = lipaza
proteine + аzа

= proteaza
amidon + аzа =amilaza
lactoza + аzа = lactaza

În general, numele acestor substanţe, derivă de la substratul sau substraturile pe care le catalizează.

Слайд 6

amilaza amilaza

amilaza

amilaza

Слайд 7

Rolul enzimelor: E sunt implicate în majoritatea proceselor care au loc

Rolul enzimelor:

E sunt implicate în majoritatea proceselor care au loc

in organism
procesele de digestie și absorbție,
de sinteză și descompunere reacții de substanțe
eliberarea de energie,
asigura reactii biochimice de coordonare.
Слайд 8

E au proprietăţi comune cu catalizatorii chimici:

E au proprietăţi comune cu catalizatorii chimici:

Слайд 9

Proprietăţi specifice numai E:

Proprietăţi specifice numai E:

Слайд 10

după structura monocomponente (proteine) şi bicomponente (proteide).

după structura

monocomponente (proteine) şi bicomponente (proteide).

Слайд 11

Enzime compuse - holoenzime holoenzima = apoenzima + cofactor Partea proteică

Enzime compuse - holoenzime
holoenzima = apoenzima + cofactor

Partea proteică
termolabilă

Partea neproteică
termostabilă

Apoenzima

are specificitate de substrat (recunoaşte doar anumite substanţe)
Coenzima are specificitate de acţiune (reacţionează doar într-un anumit fel, în anumite condiţii).
Слайд 12

După modul de legare la apoenzimă cofactorii se clasifică în coenzime (uşor disociabile) grupări prostetice (nedisociabile).

După modul de legare la apoenzimă cofactorii se clasifică în

coenzime

(uşor disociabile)
grupări prostetice (nedisociabile).
Слайд 13

După structura chimică cofactorii se divizează

După structura chimică cofactorii se divizează

Слайд 14

cofactor

cofactor

Слайд 15

Proprietăţile cofactorilor:

Proprietăţile cofactorilor:

Слайд 16

Centrul catalitic sau centrul activ Este totalitatea gruparilor chimice din molecula

Centrul catalitic sau centrul activ

Este totalitatea gruparilor chimice din molecula

E care recunosc, leaga specific si transforma molecula de substrat
Confera specificitate enzimelor pentru substrat
La E monocomponente centrul activ este format prin asocierea radicalelor anumitor aminoacizi.
La E bicomponente în centrul activ intră şi cofactorul.
Слайд 17

Centrul (situs)activ

Centrul (situs)activ

Слайд 18

"cheie - lacăt" Centrul activ se află în partea internă hidrofobă

"cheie - lacăt"

Centrul activ se află în partea
internă hidrofobă


a moleculei proteice.
Organizarea lui structurală
corespunde
ca "cheie - lacăt" substratului (S),
substanţei care se transformă
în reacţia dată.
Слайд 19

Interactiunea centru activ substrat Mecanismul cheie-broasca- Emil Fischer, 1890 Mecanismul potrivirii induse- Daniel E. Koshland,Jr., 1958

Interactiunea centru activ substrat
Mecanismul cheie-broasca- Emil Fischer, 1890
Mecanismul potrivirii induse- Daniel

E. Koshland,Jr., 1958
Слайд 20

Mecanismul „cheie-broasca-” Emil Fischer, 1890

Mecanismul „cheie-broasca-” Emil Fischer, 1890

Слайд 21

Centrul activ şi centrul allosteric Centrul allosteric Centrul activ Fixarea efectorului

Centrul activ şi centrul allosteric

Centrul
allosteric

Centrul activ

Fixarea efectorului alosteric în centrul

alosteric duce la schimbarea structurii terţiare şi prin aceia şi activităţii enzimei.
Слайд 22

Activarea enzimei cu activator (А)

Activarea enzimei cu activator (А)

Слайд 23

Inhibiţia enzimei cu inhibitor (I)

Inhibiţia enzimei cu inhibitor (I)

Слайд 24

INHIBIŢIA IREVERSIBILĂ Е+I→ ЕI Ionii metalelor grele Razele UV Acizii şi baze conc.

INHIBIŢIA IREVERSIBILĂ Е+I→ ЕI

Ionii metalelor grele
Razele UV
Acizii şi baze conc.

Слайд 25

INHIBIŢIA REVERSIBILĂ (Е+I↔ ЕI) Antibioticele Antivitamine Metaboliţi antienzime

INHIBIŢIA REVERSIBILĂ (Е+I↔ ЕI)

Antibioticele
Antivitamine
Metaboliţi
antienzime

Слайд 26

Inhibiţia competitivă

Inhibiţia competitivă

Слайд 27

INHIBIŢIA NECOMPETITIVĂ

INHIBIŢIA NECOMPETITIVĂ

Слайд 28


Слайд 29

Procesul catalizei enzimatice poate fi divizat convenţional în 3 stadii:

Procesul catalizei enzimatice poate fi divizat convenţional în 3 stadii:

Слайд 30

Mecanismul de acţiune ale enzimelor

Mecanismul de acţiune ale enzimelor

Слайд 31

specificitatea De grup absolută stereospecificitatea

specificitatea
De grup
absolută
stereospecificitatea

Слайд 32

Specificitatea absolută ureaza

Specificitatea absolută

ureaza

Слайд 33

Stereospecificitatea D-glucoza D-glucozo-6-fosfat hexokinaza

Stereospecificitatea

D-glucoza

D-glucozo-6-fosfat

hexokinaza

Слайд 34

Cinetica reacţiilor enzimatice Studiază funcţia reacţiei enzimatice în dependenţa de natura

Cinetica reacţiilor enzimatice

Studiază funcţia reacţiei enzimatice în dependenţa de natura chimică

a substanţelor reagente, concentraţia lor , t, pH, acţiunea efectorilor.
Слайд 35

Viteza reacţiilor enzimatice depinde de: Concentraţia substratului concentraţia enzimelor; temperatura; рН ; activatori; inhibitori;

Viteza reacţiilor enzimatice depinde de:
Concentraţia substratului
concentraţia enzimelor;
temperatura;

рН ;
activatori;
inhibitori;
Слайд 36

Dependenţa vitezei de concentraţia E Cu cît mai mare vor fi

Dependenţa vitezei de concentraţia E

Cu cît mai mare vor fi

concentraţia enzimei, cu atît mai repede va fi tranformările chimice
Слайд 37

Dependenţa vitezei de concentraţia S Viteza de reacţie este prorporţională cu

Dependenţa vitezei de concentraţia S

Viteza de reacţie este prorporţională cu
concentraţiile

mici de substrat
La concentraţii mari de substrat viteza de reacţie devine
maximală şi constantă - E atinge starea de saturaţie
Слайд 38

ecuaţia Michaelis-Menten în care: V- este viteza de reacţie la un

ecuaţia Michaelis-Menten

în care:
V- este viteza de reacţie la un

moment dat;
Vmax — viteza maximă de reacţie, corespunzătoare concentraţiei mari de substrat, cînd enzima este saturată cu substrat ;
[S] —concentraţia substratului ;
Km — constanta Michaelis-Menten, moli/1.
Слайд 39

Acţiunea T asupra activităţii enzimatice t optimă a majorităţii E se

Acţiunea T asupra activităţii enzimatice

t optimă a majorităţii E se află

în limitele 20 ° - 40° C
Слайд 40

de temperatura Activitatea catalitică maximală Activitateta catalitică creşte Activitateta catalitică scade mmol/min

de temperatura

Activitatea catalitică
maximală

Activitateta
catalitică
creşte

Activitateta
catalitică
scade

mmol/min

Слайд 41

Acţiunea pH asupra activităţii enzimatice Fiecare E are un pH optim

Acţiunea pH asupra activităţii enzimatice

Fiecare E are un pH optim propriu

la care îşi manifestă activitatea maximală.
Majoritatea E celulare au pH-ul optim- 7,4
Слайд 42

рН

рН

Слайд 43

Clasificarea şi nomenclatura 1 clasa. Oxidoreductaze 2 clasa. Transferaze 3 clasa.

Clasificarea şi nomenclatura

1 clasa. Oxidoreductaze
2 clasa. Transferaze
3 clasa. Hidrolaze
4 clasa. Liaze


5 clasa. Izomeraze
6 clasa. Ligaze (sintetaze)
Слайд 44

Cod de patru cifre clasa subclasa subdiviziune Numărul de ordine

Cod de patru cifre

clasa

subclasa

subdiviziune

Numărul de ordine

Слайд 45

1 Clasa Oxidoreductazelor # dehidrodenaze, oxidaze dehidrogenazele care catalizează reacţiile dehidrogenării

1 Clasa Oxidoreductazelor # dehidrodenaze, oxidaze

dehidrogenazele care catalizează reacţiile dehidrogenării după următoarea

schemă:
acceptor

donor AH2 + B ↔ A + BH2
Слайд 46

1 Clasa Oxidoreductazelor 1.1.1.1 Alcooldehidrogenaza alcooldehidrogenaza Alcool etilic acetaldehida

1 Clasa Oxidoreductazelor 1.1.1.1 Alcooldehidrogenaza

alcooldehidrogenaza

Alcool etilic

acetaldehida

Слайд 47

2 Clasa Transferazelor # transaminaze, kinaze, metiltransferaze catalizează reacţiile de transfer

2 Clasa Transferazelor # transaminaze, kinaze, metiltransferaze

catalizează reacţiile de transfer a diferitor

grupe şi radicali chimici de la o moleculă la alta.
Слайд 48

2 Clasa Transferazelor Fructozo-6-fosfat Fructozo-1,6-difosfat 2.7.1.17.Fosfofructokinaza ADP ATP

2 Clasa Transferazelor

Fructozo-6-fosfat

Fructozo-1,6-difosfat

2.7.1.17.Fosfofructokinaza

ADP

ATP

Слайд 49

3 Clasa Hidrolazelor # peptidaze, glicozidaze, esteraze catalizează scindarea legăturilor chimice

3 Clasa Hidrolazelor # peptidaze, glicozidaze, esteraze

catalizează scindarea legăturilor chimice cu participarea

moleculelor de apă după următorul mecanism:
R1 – R2 + HOH → R1 – OH + R2 - H
Слайд 50

3 Clasa Hidrolazelor acetilcolina acetat colina 3.1.1.7 Acetilcolinesteraza

3 Clasa Hidrolazelor

acetilcolina

acetat

colina

3.1.1.7 Acetilcolinesteraza

Слайд 51

4 Clasa Liazelor # decarboxilaze, mutaze catalizează reacţiile de scindarea nehidrolitică

4 Clasa Liazelor # decarboxilaze, mutaze

catalizează reacţiile de scindarea nehidrolitică a legăturilor

chimice.
Se elimină molecule de CO2, H2O, NH3 etc. şi des se formează legături duble. Catalizează şi reacţiile inverse.
Слайд 52

4 Clasa Liazelor # decarboxilaze, mutaze Fumarathidrataza catalizează transformarea acidului fumaric

4 Clasa Liazelor # decarboxilaze, mutaze

Fumarathidrataza
catalizează transformarea acidului
fumaric în

L – malic
prin adiţie de H2O la dublă legătură.

acid
Fumaric acid malic

Слайд 53

5 Clasa Izomerazelor # mutaze, racemaze catalizează reacţiile de izomerizare. 3- fosfoglicerat 2- fosfoglicerat 5.4.2.1. Fosfogliceromutaza

5 Clasa Izomerazelor # mutaze, racemaze

catalizează reacţiile de izomerizare.

3- fosfoglicerat

2- fosfoglicerat

5.4.2.1. Fosfogliceromutaza

Слайд 54

6 Clasa Ligazelor (sintetazelor) catalizează reacţiile de formare legăturilor chimice între

6 Clasa Ligazelor (sintetazelor)

catalizează reacţiile de formare legăturilor chimice între două

molecule. Reacţiile de sinteză sunt însoţite de scindarea legăturii pirofosforice în molecula de ATP.

piruvat

oxaloacetat

6.4.1.1. Piruvat - carboxilaza

ADP

ATP

Слайд 55

Слайд 56

complexe multienzimatice E1 E2 E3 E4 A------------→ B--------→ C-------- →D----------→ P

complexe multienzimatice

E1 E2 E3 E4
A------------→ B--------→ C-------- →D----------→ P

produsul reacţiei

primei enzime serveşte
drept substrat pentru enzima următoare etc.
Слайд 57

Sunt enzime localizate în aceeaşi celulă sau în celule diferite, îndeplinesc

Sunt enzime localizate în aceeaşi celulă sau în celule diferite,

îndeplinesc funcţii catalitice identice:
Au acelaşi mecanism de acţiune
Specificitate de substrat identică
dar diferă prin proprietăţi fizico-chimice cum ar fi:
Componenţa de AC
Mobilitatea electroforetică
Termostabilitate
pH

Izoenzime sau izozime

Слайд 58

Слайд 59

Proenzimele nu îndeplinesc rolul de biocatalizatori, decât dacă sunt activate de

Proenzimele nu îndeplinesc rolul de biocatalizatori, decât dacă sunt activate de

anumiţi factori sau de către alte enzime - în cadrul sistemelor enzimatice.
 Proenzimă → Enzimă
HCl
Pepsinogenul → pepsina (suc gastric)
enterokinaza
tripsinogenul → tripsina (suc pancreatic)

Proenzime E Inactive.

Слайд 60

Proenzima ⁼ zimogen – precursori inactivi chimotripsinogena (proenzima, zimogen) sub acţiunea

Proenzima ⁼ zimogen – precursori inactivi

chimotripsinogena (proenzima, zimogen)
sub acţiunea tripsinei

se transformă în chimotripsină (enzima).
Слайд 61

Direcţiile enzimologiei

Direcţiile enzimologiei

Слайд 62

Importanţa E digestive Suplimentele enzimatice compensează o sinteză insuficientă a acestor

Importanţa E digestive Suplimentele enzimatice compensează o sinteză insuficientă a acestor elemente

în corp în cazul afecţiunilor digestive

AMILAZA - descompune carbohidrații (amidonul)
PROTEAZA; PEPSINA, TRIPSINA - la digestia proteinelor
LIPAZA - grăsimile ( din alimente şi ţesut adipos) ;
RENINA - hidrolizează cazeina
INVERTAZa (mierea) - hidrolizezază zaharoza în fructoza şi glucoza
LACTAZA - descompune lactoza

Слайд 63

Enzimoterapia Terapia moderna cu enzime dateaza de la inceputul secolului XX.

Enzimoterapia

Terapia moderna cu enzime dateaza de la inceputul secolului XX.


In 1906 dr. John Beard, embriolog din Edinburg, a descris utilizarea enzimei tripsina in tratamentul cancerului.
- TRIPSINA, PAPAINA, Α-CHIMOTRIPSINA, LIDAZA .-în afecţiuni dermatologice (cicatrice)
LIZOZIMUL, TRIPSINA, Α-CHIMOTRIPSINA -în afecţiunile oftalmologice
HEMOCOAGULAZA -pentru tratarea hemoragiilor nedeterminate de deficitul unor factori ai coagularii
STREPTOKINAZA -pentru activarea hidrolizei trombilor (infarct miocardic)
Слайд 64

E metabolice regleaza procesele metabolice interne CATALAZA -efect antioxidant prin descompunerea

E metabolice regleaza procesele metabolice interne


CATALAZA -efect antioxidant prin

descompunerea peroxidului de hidrogen în apă și oxigen
UREAZA - la formarea ureei
FOSFATAZA ALCALINA - la fixarea fosforului în oase
TROMBOLIZINA- la dizolvarea cheagurilor de sânge
CERULOPLASMINA- participă la metabolismul fierului şi sinteza de hemoglobină,
etc----
Слайд 65

Enzimodiagnostica (E-markeri) Alanin-aminotransferaza ( ALT) - are o localizare în interiorul

Enzimodiagnostica (E-markeri)

Alanin-aminotransferaza ( ALT) - are o localizare în interiorul celulelor

rinichilor şi ficatului.
Nivelul ALT ≥≥ în cazul distrugerii celulelor (hepatită, cancer, ciroză).
Aspartat-aminotransferaza (AST), localizarea sa fiind la nivelul ficatului, a muşchilor scheletici şi la nivelul eritrocitelor.
Nivelul AST ≥≥ în bolile hepatice, însă nu atât de mult ca ALT.
≥≥amilaza în sânge– pancreatita acută
≥≥ fosfataza alcalină în sânge - cancerul prostatei
Слайд 66

Enzimopatologia HEMOFILIA А – constă într-o predispoziţie spre HEMORAGIE, cauzată de

Enzimopatologia

HEMOFILIA А –
constă într-o predispoziţie spre HEMORAGIE, cauzată de deficitul

factorului VIII coagulării şi prelungirea timpului de coagulare a sângelui
ALBINISM lipsa TIROZINAZEI→→
melanina
Фенилаланин ≠ тирозин
олигофрения