Patologia vasculară cerebrală (bcv)

Июль 28, 2022

Главная
Медицина
Patologia vasculară cerebrală (bcv)

Содержание

2. I. Accidente hemoragice 1. Primare 2. Secundare (spontane) (anevrism, MAV, FCC) a) Hemoragia subarahnoidiană b) Hemoragia
3. II.Accidente ischemice Cauzele extracraniale şi intracraniale a) Spazmul vascular b) Stenoze vasculare c) Obstrucţii vasculare 1.
4. Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical 1.Evacuarea hematomelor intracraniene, cum sînt hematomul intracerebral spontan. 2.Cliparea anevrismelor, ablaţia malformaţiilor
5. Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical 4. Refacerea circulaţiei cerebrale prin: a) dezobstrucţia arterelor magistrale cerebrale (carotide şi
6. ANEVRISMELE INTRACRANIENE DEFINIŢIE Anevrismul – este o pungă formată sanguin, care conţine sînge lichid sau coagulat
7. ETIOPATOGENIE 1. Defectele ereditare ale sistemului arterial. 2. Modificările degenerative ale pereţilor arterei, determinate în special
8. FORME CLINICE I. forma mută – asimptomatică a) apare ca o descoperire necroptică, sau b) de
9. forma mută
10. FORME CLINICE II. forma pseudotumorală Localizarea: 1. Anevrismul porţiunii supraclinoide a arterei carotidiene interne Nervii cranieni:
11. 2.Anevrism cerebral; forma pseudotumorală
12. FORME CLINICE II. forma pseudotumorală 2. Anevrism al porţiunii intracavernoase a arterei carotidiene interne Nervii cranieni:
13. 3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic Perioadele critice ale anevrismului intercerebral rupt I. Perioada prehemoragică: 1) Fără
14. 3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic II. Perioada hemoragică: Pierderea cunoştinţei; Cefalee puternică, ameţeli, vertij, greţuri, vomă;
15. 3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic III. Perioada post hemoragică. Consecinţele hemoragiei se manifestă diferit la diferiţi
16. Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt A) Anevrism la bifurcaţia arterei carotidiene interne: 1.
17. A. Anevrism la bifurcaţia arterei carotidiene interne
18. Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt B) Anevrism al arterei comunicante anterioare: 1. Dereglări
19. B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:
20. B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:
21. B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:
22. Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt C) Anevrismul arterelor cerebrale medii: 1. Hemipareză sau
23. C) Anevrismul arterelor cerebrale medii:
24. Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar: 1. Semne generale, 2.
25. D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar
26. Cauzele apariţiei semnelor de focar în caz de anevrism: 1. hematomul 2. spasmul vascular care provoacă
27. DIAGNOSTICUL DIFERENCIAL MIGRENA HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ SPONTANĂ (HIPERTENSIVĂ, ÎN CADRUL ATEROSCLEROZEI, VASCULOPATIILOR) sau POST-TRAUMATICĂ.
28. EXPLORAREA PARACLINICĂ 1. Examenul oftalmologic 2. Puncţia lombară 3. Radiografia simplă 4. Angiografia cerebrală 5. CT
29. Tratamentul chirurgical 1. cliparea colului anevrizmal. 2. Endovascular – embolizarea anevrismului cu mase plastice.
30. cliparea colului anevrismal
31. Embolizarea anevrismului
32. MALFORMAŢIILE VASCULARE CEREBRALE DEFINIŢIE Sub denumirea de malformaţie vasculară cerebrală se admite existenţa unui pat vascular
33. MAV
34. MAV
35. CLASIFICAREA PATOMORFOLOGICĂ 1. Malformaţii mici sau micromalformaţii – cavernoame formate din cavităţi sau vase mici, fără
36. 1. Malformaţii mici
37. 2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.
38. 2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.
39. 3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise
40. 3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise
41. CLASIFICAREA DUPĂ FORME CLINICE: 1. Forma evolutivă apoplectică 2. Forma evolutivă epileptică – este sub forma
42. TRATAMENTUL ENDOVASCULAR
43. Tratament chirurgical
44. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ
45. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ 1. Fistula carotido-cavernosă se formează în rezultatul rupturii anevrizmului arterei carotidiene interne, porţiunea intercavernoasă.
46. CLINICA 1. Zgomot anevrizmatic 2. Eczoftalm 3. Pulsaţia globului ocular 4. Dilatarea şi pulsaţia venelor feţei
47. CLINICA
48. B) Semnele secundare care apar în rezultatul stazei îndelungate în sinusul cavernos, orbită şi sistemul venos
49. C) Semnele generate de traumatism sau boala care a determinat formărea fistulei. 1. Amavroză 2. Pareza
50. Diagnosticul fistulei carotido-cavernoase A. Diagnosticul clinic: 1. exoftalm pulsatar 2.zgomot în cap 3.stază în orbită 4.oftalmoplegie
51. B. Angiografia cerebrală
52. TRATAMENTUL
53. TRATAMENTUL Operaţii reconstructive şi deconstructive
54. TRATAMENTUL Operaţii reconstructive şi deconstructive
55. TRATAMENTUL FCC
56. HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR DEFINIŢIE Hemarom intracerebral primar sau spontan este o colecţie sangvină intraparenchimatoasă bine delimitată,
57. HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR TC
58. ETIOLOGIE 1. Micromalformaţiile vasculare (cavernom) 2. Ruptura unor vase alterate de ateroscleroză, hipertensiune arterială, etilism ş.a.
59. CLINICA 1) Debutul: Cefalee, ameţeli, vărsături accentuate după un efort, emoţii, consum de alcool. 2) Apoi
60. ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE ETIOLOGIA 1. Ateroscleroză – este cauza principală a stenozării şi obstrucţiei vaselor cerebrale.
61. CLINICA: A) Stenoza şi tromboza porţiunii extracerebrale a arterielor carotidiene 1. sindromul optico-piramidal incrucişat 2. hemipareze
62. CLINICA: B) tromboza arterielor carotidiene interne intracerebral 1. început apoplectiform (cu pierderea cunoştinţei) 2. hemiplegie 3.
63. CLINICA: C) dereglarea circuitului sanguin cerebral în bazinul a.a. vertebro-bazelare 1. vertij 2. vomă, greţuri 3.
64. Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este complex - chirurgical, medical, de recuperare şi igieno-dietic. A) Tratamentul chirurgical:
65. Trombendarteriectomie
66. Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este chirurgical, medical, de recuperare şi igieno-dietic. B) Tratamentul medical: 1. medicaţia
68. Скачать презентацию

Слайд 2

I. Accidente hemoragice
1. Primare 2. Secundare (spontane) (anevrism, MAV, FCC)
a) Hemoragia

subarahnoidiană
b) Hemoragia cerebrală
c) Hematomul intercerebral
1) parenhimatos
2) ventricular
3) parenhimatos cu ierupţia în
sistemul ventricular

Слайд 3

II.Accidente ischemice
Cauzele extracraniale şi intracraniale
a) Spazmul vascular
b)

Stenoze vasculare
c) Obstrucţii vasculare
1. troboze
2. trombembolii
3. embolii lipidice
4. embolii gazoase
5. plăci aterosclerotice
6. lizarea sau compresia vaselor
magistrali extracerebrali

Слайд 4

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical
1.Evacuarea hematomelor intracraniene, cum sînt hematomul intracerebral

spontan.
2.Cliparea anevrismelor, ablaţia malformaţiilor vasculare cerebrale şi cura fistulelor carotido-cavernoase.
3.Embolizarea malformaţiilor vasculare cerbrale şi anevrizmelor.

Слайд 5

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical
4. Refacerea circulaţiei cerebrale prin:
a) dezobstrucţia arterelor magistrale

cerebrale (carotide şi vertebrale),
b) realizarea de anastomotoze intra-extracraniene, folosind artera de aport temporală superficială şi artera occiptală, care se anastomozează cu artere mari cerebrale din sectorul sylvian.

Слайд 6

ANEVRISMELE INTRACRANIENE
DEFINIŢIE Anevrismul – este o pungă formată sanguin, care

conţine sînge lichid sau coagulat şi comunică cu lumineul vasului purtător

Слайд 7

ETIOPATOGENIE
1. Defectele ereditare ale sistemului arterial.
2. Modificările degenerative ale pereţilor arterei,

determinate în special de ateroscleroză.
3. Localizarea selectivă (preferată) majorităţii anevrismelor în anumite regiuni în apropierea poligonului Villizii (la bifurcaţia) poate fi parţial explicată prin presiunea neuniformă a sîngelui asupra diferitor sectoare ale pereţilor arterelor cerebrale.
4. O concepţie originală a genezei traumatice a anevrismelor vasculare cerebrale a fost propusă de M. Copîlov.

Слайд 8

FORME CLINICE
I. forma mută – asimptomatică
a) apare ca o

descoperire necroptică, sau
b) de imagistică actuală – angiografie, CT şi RMN

Слайд 9

forma mută

Слайд 10

FORME CLINICE
II. forma pseudotumorală
Localizarea:
1. Anevrismul porţiunii supraclinoide a

arterei carotidiene interne
Nervii cranieni: n. III oculomotor, n. II opticus, hiazma optică
Clinica: 1. Ptoză,strabism divergent, midriază 2. Amblipiopie 3. Hiopsia la globul ocular din partea anevrismului

Слайд 11

2.Anevrism cerebral; forma pseudotumorală

Слайд 12

FORME CLINICE
II. forma pseudotumorală
2. Anevrism al porţiunii intracavernoase a arterei carotidiene

interne
Nervii cranieni: n.n. III, IV, V, VI oculomotor, tronchlear, trigeminal, abducens
Clinica: Sindromul Jefferson (1938)
1. posterior (3:3) sînt afectate nervii oculomotorii III, V, VI şi 3 ramuri ale nervului V
2. mediu (2:3) sînt afectate nervii oculomotorii III, IV, VI şi I, II ramuri n.V
3. anterior (1:3) sînt afectate nervii oculomotorii III, IV, VI şi I ramură a n.V

Слайд 13

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
Perioadele critice ale anevrismului intercerebral rupt
I.

Perioada prehemoragică:
1) Fără manifestări clinice
2) Cefalee

Слайд 14

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
II. Perioada hemoragică:
Pierderea cunoştinţei;
Cefalee puternică, ameţeli,

vertij, greţuri, vomă;
Slăbiciuni generale;
Convulsii (rar);
Semnele meningiale;
Anizocoria;
Pareză sau paralizie n.n. oculomatori III, IV, VI;
Pareziă centrală a n.facial (rar);
Anizoreflexia, hemipareză, hemiplegie;
Afasii, Dereglări psihice.

Слайд 15

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
III. Perioada post hemoragică.
Consecinţele hemoragiei

se manifestă diferit la diferiţi bolnavi. Deosebim 3 grupe.
1 grupă – afectarea n. III-IV, afazii, hemipareze, hemiplegii, cefalee, dereglări de sensibilitate, scăderi mentale, intelectuale, micşorarea capabilităţii în muncă, dereglări psihice.
2 grupă – hemoragii repetate, care apar de la 2 săptămâni până la cîteva luni după prima.
3 grupă – capacitatea de muncă e păstrată. E păstrat pericolul de ruptură a anevrizmului peste 10 şi mai mulţi ani după prima ruptură

Слайд 16

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
A) Anevrism la

bifurcaţia arterei
carotidiene interne:
1. Sindromul hiazmal: hemianopsie bitemporală, ambliopie uni – sau bilaterală. FO – atrofie primară a nervului optic.
2. Afectarea a n.oculomotor (III), ptoză, midriază, strabism divegent.
3. Ruptura anevrizmului – hemipareză sau hemiplegie spastică şi dereglări de sensibilitate
controlaterale, afazii (emisfera dominantă).

Слайд 17

A. Anevrism la bifurcaţia arterei carotidiene interne

Слайд 18

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
B) Anevrism al arterei

comunicante
anterioare:
1. Dereglări psihice,
2. Hemipareze, hemiplegii,
3. Ambliopii, hemianopsii a cadranelor inferioare

Слайд 19

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

Слайд 20

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

Слайд 21

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

Слайд 22

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
C) Anevrismul arterelor cerebrale

medii:
1. Hemipareză sau hemiplegie spastică din
partea opusă,
2. Dereglări de sensibilitate,
3. Dereglări verbale (emisfera dominantă)

Слайд 23

C) Anevrismul arterelor cerebrale medii:

Слайд 24

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar:
1.

Semne generale,
2. dizartrie, disfagie, disfonie,
3. nistagm, ataxie,
4. pareză a nn.V-VII asociate cu hemipareze contralaterale (sindroame de alternare).
5. amavroză pe scurt timp, dereglări ale cîmpurilor de vedere (rar).

Слайд 25

D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar

Слайд 26

Cauzele apariţiei semnelor de focar în caz de anevrism:
1. hematomul
2.

spasmul vascular care provoacă apariţia sindromului focal şi general

Слайд 27

DIAGNOSTICUL DIFERENCIAL
MIGRENA
HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ SPONTANĂ (HIPERTENSIVĂ, ÎN CADRUL ATEROSCLEROZEI, VASCULOPATIILOR) sau

POST-TRAUMATICĂ.

Слайд 28

EXPLORAREA PARACLINICĂ
1. Examenul oftalmologic
2. Puncţia lombară
3. Radiografia simplă
4. Angiografia cerebrală
5.

CT şi RMN

Слайд 29

Tratamentul chirurgical
1. cliparea colului anevrizmal.
2. Endovascular – embolizarea anevrismului cu mase

plastice.

Слайд 30

cliparea colului anevrismal

Слайд 31

Embolizarea anevrismului

Слайд 32

MALFORMAŢIILE VASCULARE CEREBRALE DEFINIŢIE
Sub denumirea de malformaţie vasculară cerebrală se admite

existenţa unui pat vascular ce permite comunicarea directă dintre circulaţia arterială şi venoasă cu o participare variabilă între componenţa arterială şi cea venoasă

Слайд 33

MAV

Слайд 34

MAV

Слайд 35

CLASIFICAREA PATOMORFOLOGICĂ
1. Malformaţii mici sau micromalformaţii – cavernoame formate din cavităţi

sau vase mici, fără ţesut nervos între ele.
2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.
3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise, formate din vase mari arteriale şi venoase ce comunică între ele şi care-s localizate în cortexul cerebral, putînd ajunge uneori şi pînă la ventricul.

Слайд 36

1. Malformaţii mici

Слайд 37

2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.

Слайд 38

2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.

Слайд 39

3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise

Слайд 40

3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise

Слайд 41

CLASIFICAREA DUPĂ FORME CLINICE:
1. Forma evolutivă apoplectică
2. Forma evolutivă epileptică

– este sub forma convulsiilor generalizate sau limitate (jacksoniene motorii, senzitive, adversive sau psiho-motorii temporale), în funcţie de localizarea corticală a malformaţiei, în general, rezistentă la tratament.
3. Forma evolutivă pseudotumorală
TRATAMENTUL este chirurgical şi constă în ablaţia cavernoamelor, malformaţiilor şi eventualele hematome

Слайд 42

TRATAMENTUL ENDOVASCULAR

Слайд 43

Tratament chirurgical

Слайд 44

FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ

Слайд 45

FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ
1. Fistula carotido-cavernosă se formează în rezultatul rupturii anevrizmului arterei

carotidiene interne, porţiunea intercavernoasă. În rezultat, sîngele arterial se amestecă cu cel venos.
2.Fistula carotido-cavernoasă se formează în rezultatul rupturii peretelui arterei carotidiene în sinusul cavernos în rezultatul unei traume directe sau indirecte.

Слайд 46

CLINICA
1. Zgomot anevrizmatic
2. Eczoftalm
3. Pulsaţia globului ocular
4. Dilatarea şi pulsaţia venelor

feţei craniului
5. Tremor venelor dilatate ale feţei şi a craniului
6. Hemoz
7. Majorare tensiunii intraoculare
8. Oftalmoplegia
9. Diplopia
10. Ptoz
11. Dereglări ale fotoreacţiei
12. Atenuarea,abolirea reflexelor corneal şi conjunctival
13. Dereglări de sensibilitate în zonele de inervaţie a n.V
14. Stază hemoragică în venele nasului
15. Schimbarea tensiunii arteriale
16. Dereglări vasculare cerebrale

Слайд 47

CLINICA

Слайд 48

B) Semnele secundare care apar în rezultatul stazei îndelungate în sinusul

cavernos, orbită şi sistemul venos cerebral:

1. Atrofia ţesutului retrobulbar
2. Hemoragie în ţesutul retrobulbar
3. Ulcer al conjunctivitei
4. Schimbarea formaţiunilor străvezii a globului ocular
5. Panoftalmit
6. Tromboflembită a venelor orbitei
7. Glaucomă acută
8. Atrofia n.optic
9. Ambliopia, amavroză
10. Hemoragii nazale
11. Compresiunea hiazmo-optică
12. Atrofia oaselor vecine cu fistula
13. Complicaţii ce derivă din dereglarea circuitului cerebral

Слайд 49

C) Semnele generate de traumatism sau boala care a determinat formărea

fistulei.

1. Amavroză
2. Pareza n.III
3. Neuropatia (neuralgia) n.V
4. Semne generale rezultat a TCC
5. Semne legate cu ateroscleroza cerebrală

Слайд 50

Diagnosticul fistulei carotido-cavernoase
A. Diagnosticul clinic:
1. exoftalm pulsatar
2.zgomot în

cap
3.stază în orbită
4.oftalmoplegie
B. Angiografia cerebrală.

Слайд 51

B. Angiografia cerebrală

Слайд 52

TRATAMENTUL

Слайд 53

TRATAMENTUL
Operaţii reconstructive şi deconstructive

Слайд 54

TRATAMENTUL
Operaţii reconstructive şi deconstructive

Слайд 55

TRATAMENTUL FCC

Слайд 56

HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR DEFINIŢIE
Hemarom intracerebral primar sau spontan este o colecţie

sangvină intraparenchimatoasă bine delimitată, care debutează brusc prin tulburări de conştiinţă, fenomene de H.I.C. şi sindrom focal neurologic, avînd o evoluţie compresivă (masefect) acută sau subacută.
Frecvenţa este de 2% din procesele expansive intracraniene, apare mai ales între 30-60 de ani, de 2-3 ori mai frecventă la bărbaţi.

Слайд 57

HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR TC

Слайд 58

ETIOLOGIE
1. Micromalformaţiile vasculare (cavernom)
2. Ruptura unor vase alterate

de ateroscleroză, hipertensiune arterială, etilism ş.a. ateriopatii.
3. Anevrizm arterial.

Слайд 59

CLINICA
1) Debutul: Cefalee, ameţeli, vărsături accentuate după un efort, emoţii,

consum de alcool.
2) Apoi se instalează coma de diverse grade, hemiplegii, afazie, crize epileptice, paralizie a n. facial de tip central, afectarea n.III, dereglări vegetative, TA, respiraţie, transpiraţie, febră.
Explorarea paraclinică: angiografia cerebrală, CT, RMN.

Слайд 60

ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE
ETIOLOGIA
1. Ateroscleroză – este cauza principală a

stenozării şi obstrucţiei vaselor cerebrale.
2. Tromboze.
3. Embolia vasculară.
4. Arteriite.
5. Anomalii ale vaselor cerebrale
6.Traumatisme directe şi indirecte şi compresiuni ale vaselor extracraniene magistrale (cervicale).

Слайд 61

CLINICA:
A) Stenoza şi tromboza porţiunii extracerebrale a arterielor carotidiene
1. sindromul

optico-piramidal incrucişat
2. hemipareze
3. hemihipestezii
4. hemianopsii
5. afazii (emisfera dominantă)
6. accese epileptiforme (convulsive)
7. s-mul Gordon pe partea afectată
8. oscilarea pulsului şi TA
9. atenuarea memoriei, a intelectului, atenţiei, irascibilitate.

Слайд 62

CLINICA:
B) tromboza arterielor carotidiene interne intracerebral
1. început apoplectiform (cu pierderea

cunoştinţei)
2. hemiplegie
3. hemianestezii
4. hemianopsii
5. afazii (emisfera dominantă)
6. anozognozie (s. Anton-Babinski, Redlich – afectarea emisferii subdominante).

Слайд 63

CLINICA:
C) dereglarea circuitului sanguin cerebral în bazinul a.a. vertebro-bazelare
1.

vertij
2. vomă, greţuri
3. zgomot în urechi
4. scăderea auzului
5. înstabilitate la mers
6. ceaţă în faţa ochilor
7. fotopsie
8. scotoame
9. diplopie
10. pareză a privirii
11. nistagm
12. pareze ale membrelor
13. dureri în ceafă
14. leşinuri
15. majorarea TA

Слайд 64

Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este complex - chirurgical, medical, de recuperare

şi igieno-dietic.

A) Tratamentul chirurgical:
1. Trombendarteriectomie
2. Anastomoze arteriale intra-extracraniene
3. Anastomoze arteriale by-pass (a. carotidă externă şi a. vertebrală)
4. Operaţii adjuvante “mios” în angioză (aplicare de muşchi temporal pe cortexul cerebral)

Слайд 65

Trombendarteriectomie

Слайд 66

Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este chirurgical, medical, de recuperare şi igieno-dietic.

B) Tratamentul medical:
1. medicaţia vasodilatoare
2. antiagregante
3. antidiabetică
4. antihipertensivă
5. tratamentul osteohondrozei cervicale
6. recuperarea neuromotorie
7. recuperarea dereglărilor de vorbire.

Patologia vasculară cerebrală (bcv)

Содержание

I. Accidente hemoragice 1. Primare 2. Secundare (spontane) (anevrism, MAV, FCC) a) Hemoragia

II.Accidente ischemice Cauzele extracraniale şi intracraniale a) Spazmul vascular b)

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical 1.Evacuarea hematomelor intracraniene, cum sînt hematomul intracerebral

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical4. Refacerea circulaţiei cerebrale prin: a) dezobstrucţia arterelor magistrale

ANEVRISMELE INTRACRANIENE DEFINIŢIE Anevrismul – este o pungă formată sanguin, care

ETIOPATOGENIE1. Defectele ereditare ale sistemului arterial.2. Modificările degenerative ale pereţilor arterei,

FORME CLINICE I. forma mută – asimptomatică a) apare ca o

forma mută

FORME CLINICE II. forma pseudotumorală Localizarea:1. Anevrismul porţiunii supraclinoide a

2.Anevrism cerebral; forma pseudotumorală

FORME CLINICEII. forma pseudotumorală2. Anevrism al porţiunii intracavernoase a arterei carotidiene

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic Perioadele critice ale anevrismului intercerebral ruptI.

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplecticII. Perioada hemoragică:Pierderea cunoştinţei; Cefalee puternică, ameţeli,

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplecticIII. Perioada post hemoragică. Consecinţele hemoragiei

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt A) Anevrism la

A. Anevrism la bifurcaţia arterei carotidiene interne

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului ruptB) Anevrism al arterei

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

B) Anevrism al arterei comunicante anterioare:

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului ruptC) Anevrismul arterelor cerebrale

C) Anevrismul arterelor cerebrale medii:

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului ruptD) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar:1.

D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar

Cauzele apariţiei semnelor de focar în caz de anevrism: 1. hematomul2.

DIAGNOSTICUL DIFERENCIAL MIGRENAHEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ SPONTANĂ (HIPERTENSIVĂ, ÎN CADRUL ATEROSCLEROZEI, VASCULOPATIILOR) sau

EXPLORAREA PARACLINICĂ 1. Examenul oftalmologic2. Puncţia lombară3. Radiografia simplă4. Angiografia cerebrală5.

Tratamentul chirurgical1. cliparea colului anevrizmal.2. Endovascular – embolizarea anevrismului cu mase

cliparea colului anevrismal

Embolizarea anevrismului

MALFORMAŢIILE VASCULARE CEREBRALE DEFINIŢIESub denumirea de malformaţie vasculară cerebrală se admite

MAV

MAV

CLASIFICAREA PATOMORFOLOGICĂ1. Malformaţii mici sau micromalformaţii – cavernoame formate din cavităţi

1. Malformaţii mici

2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.

2. Malformaţii formate din vase cu ţesut cerebral între ele.

3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise

3. Malformaţii artero-venoase propriu-zise

CLASIFICAREA DUPĂ FORME CLINICE: 1. Forma evolutivă apoplectică2. Forma evolutivă epileptică

TRATAMENTUL ENDOVASCULAR

Tratament chirurgical

FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ

FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ 1. Fistula carotido-cavernosă se formează în rezultatul rupturii anevrizmului arterei

CLINICA1. Zgomot anevrizmatic2. Eczoftalm3. Pulsaţia globului ocular4. Dilatarea şi pulsaţia venelor

CLINICA

B) Semnele secundare care apar în rezultatul stazei îndelungate în sinusul

C) Semnele generate de traumatism sau boala care a determinat formărea

Diagnosticul fistulei carotido-cavernoase A. Diagnosticul clinic: 1. exoftalm pulsatar 2.zgomot în

B. Angiografia cerebrală

TRATAMENTUL

TRATAMENTUL Operaţii reconstructive şi deconstructive

TRATAMENTUL Operaţii reconstructive şi deconstructive

TRATAMENTUL FCC

HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR DEFINIŢIEHemarom intracerebral primar sau spontan este o colecţie

HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR TC

ETIOLOGIE 1. Micromalformaţiile vasculare (cavernom) 2. Ruptura unor vase alterate

CLINICA 1) Debutul: Cefalee, ameţeli, vărsături accentuate după un efort, emoţii,

ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE ETIOLOGIA 1. Ateroscleroză – este cauza principală a

CLINICA: A) Stenoza şi tromboza porţiunii extracerebrale a arterielor carotidiene1. sindromul

CLINICA: B) tromboza arterielor carotidiene interne intracerebral1. început apoplectiform (cu pierderea

CLINICA: C) dereglarea circuitului sanguin cerebral în bazinul a.a. vertebro-bazelare1.

Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este complex - chirurgical, medical, de recuperare

Trombendarteriectomie

Tratamentul insuficienţei vasculare cerebrale este chirurgical, medical, de recuperare şi igieno-dietic.

Похожие презентации

I. Accidente hemoragice
1. Primare 2. Secundare (spontane) (anevrism, MAV, FCC)
a) Hemoragia

II.Accidente ischemice
Cauzele extracraniale şi intracraniale
a) Spazmul vascular
b)

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical
1.Evacuarea hematomelor intracraniene, cum sînt hematomul intracerebral

Accidente vasculare. Tratamentul chirurgical
4. Refacerea circulaţiei cerebrale prin:
a) dezobstrucţia arterelor magistrale

ANEVRISMELE INTRACRANIENE
DEFINIŢIE Anevrismul – este o pungă formată sanguin, care

ETIOPATOGENIE
1. Defectele ereditare ale sistemului arterial.
2. Modificările degenerative ale pereţilor arterei,

FORME CLINICE
I. forma mută – asimptomatică
a) apare ca o

FORME CLINICE
II. forma pseudotumorală
Localizarea:
1. Anevrismul porţiunii supraclinoide a

FORME CLINICE
II. forma pseudotumorală
2. Anevrism al porţiunii intracavernoase a arterei carotidiene

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
Perioadele critice ale anevrismului intercerebral rupt
I.

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
II. Perioada hemoragică:
Pierderea cunoştinţei;
Cefalee puternică, ameţeli,

3.Anevrismul intracranian rupt sau apoplectic
III. Perioada post hemoragică.
Consecinţele hemoragiei

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
A) Anevrism la

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
B) Anevrism al arterei

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
C) Anevrismul arterelor cerebrale

Tabloul clinic în dependenţă de localizarea anevrismului rupt
D) Anevrismele sistemului vertebro-bazilar:
1.

Cauzele apariţiei semnelor de focar în caz de anevrism:
1. hematomul
2.

DIAGNOSTICUL DIFERENCIAL
MIGRENA
HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ SPONTANĂ (HIPERTENSIVĂ, ÎN CADRUL ATEROSCLEROZEI, VASCULOPATIILOR) sau

EXPLORAREA PARACLINICĂ
1. Examenul oftalmologic
2. Puncţia lombară
3. Radiografia simplă
4. Angiografia cerebrală
5.

Tratamentul chirurgical
1. cliparea colului anevrizmal.
2. Endovascular – embolizarea anevrismului cu mase

MALFORMAŢIILE VASCULARE CEREBRALE DEFINIŢIE
Sub denumirea de malformaţie vasculară cerebrală se admite

CLASIFICAREA PATOMORFOLOGICĂ
1. Malformaţii mici sau micromalformaţii – cavernoame formate din cavităţi

CLASIFICAREA DUPĂ FORME CLINICE:
1. Forma evolutivă apoplectică
2. Forma evolutivă epileptică

FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ
1. Fistula carotido-cavernosă se formează în rezultatul rupturii anevrizmului arterei

CLINICA
1. Zgomot anevrizmatic
2. Eczoftalm
3. Pulsaţia globului ocular
4. Dilatarea şi pulsaţia venelor

Diagnosticul fistulei carotido-cavernoase
A. Diagnosticul clinic:
1. exoftalm pulsatar
2.zgomot în

TRATAMENTUL
Operaţii reconstructive şi deconstructive

TRATAMENTUL
Operaţii reconstructive şi deconstructive

HEMATOMUL INTRACEREBRAL PRIMAR DEFINIŢIE
Hemarom intracerebral primar sau spontan este o colecţie

ETIOLOGIE
1. Micromalformaţiile vasculare (cavernom)
2. Ruptura unor vase alterate

CLINICA
1) Debutul: Cefalee, ameţeli, vărsături accentuate după un efort, emoţii,

ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE
ETIOLOGIA
1. Ateroscleroză – este cauza principală a

CLINICA:
A) Stenoza şi tromboza porţiunii extracerebrale a arterielor carotidiene
1. sindromul

CLINICA:
B) tromboza arterielor carotidiene interne intracerebral
1. început apoplectiform (cu pierderea

CLINICA:
C) dereglarea circuitului sanguin cerebral în bazinul a.a. vertebro-bazelare
1.