Examenul lichidelor patologice de puncţie( pleural, pericardic, peritoneal)

Содержание

Слайд 2

Informaţii generale Tunicile seroase sunt compuse din două membrane (foiţe). Membrana

Informaţii generale

Tunicile seroase sunt compuse din două membrane (foiţe).
Membrana care

acoperă nemijlocit organul
poartă numirea de membrană viscerală iar
cea care acoperă peretele cavităţii –
parietală. Membranele seroase sunt constituite de ţesut conjunctiv, fiind acoperit cu celule mezoteliale.
Слайд 3

Informaţii generale Celulele mezoteliale secretă lichid care umezeşte suprafaţa membranelor (organelor

Informaţii generale

Celulele mezoteliale secretă lichid care umezeşte suprafaţa membranelor (organelor ce

le acoperă) pentru a înlesni activitatea lor.
Între aceste două membrane se
formează un spaţiu îngust care poartă numirea de cavitate seroasă:
Слайд 4

Informaţii generale pleurală; pericardică; peritoneală. În condiţii fiziologice aceste spaţii lipsesesc.

Informaţii generale

pleurală;
pericardică;
peritoneală.
În condiţii fiziologice aceste spaţii lipsesesc.
În diferite stări patologice are

loc acumularea de lichid în exces între membrana viscerală şi parietală.
Слайд 5

Informaţii generale în cavitatea abdominală – lichid peritonial (ascitic); în cavitatea

Informaţii generale

în cavitatea abdominală – lichid peritonial (ascitic);
în cavitatea pleurală

–lichid pleural;
în cavitatea pericardului – lichid pericardial;
Слайд 6

Слайд 7

Informaţii generale În cadrul diferitor procese patologice cel mai frecvent poate fi implicată pleura.

Informaţii generale

În cadrul diferitor procese patologice cel mai frecvent poate fi

implicată pleura.
Слайд 8

Mecanismele care provoacă acumularea de lichid Sunt cunoscute cîteva mecanisme care

Mecanismele care provoacă acumularea de lichid

Sunt cunoscute cîteva mecanisme care provoacă

acumularea de lichid în spaţiul pleural:
a) modificarea corelaţiilor dintre presiunea hidrostatică a sîngelui în capilarele pleurei şi în cavitatea pleurală;
b) modificarea raportului dintre presiunea oncotică a sîngelui şi a lichidului pleural;
c) mărirea permeabilităţii foiţelor pleurei şi a capilarelor ei pentru proteine, în cadrul infecţiilor bacteriene şi tumorilor.
Слайд 9

Слайд 10

VARIETĂŢILE LICHIDURILOR În dependenţă de mecanismele de formare pot fi separate

VARIETĂŢILE LICHIDURILOR

În dependenţă de mecanismele de formare pot fi separate

două tipuri de lichide: transsudat şi exsudat.
transsudatele cavităţilor închise reprezintă reacţia de tip neinflamator şi exsudatele de tip inflamator a seroaselor respective faţă de anumiţi excitanţi.
Слайд 11

Transsudatul Transsudatul este un lichid neinflamator, formarea căruia are loc sub

Transsudatul

Transsudatul este un lichid neinflamator, formarea căruia are loc sub influenţa

diferitor factori:
Creşterea presiunii venoase în capilarele pleurei:
modificări hidremice în cadrul insuficienţei cardiace congestive;
Trombozei vennei portae,
cirozei hepatice,
Pericarditei.
Слайд 12

Transsudatul Micşorarea presiunii oncotice în (maladiile care decurg cu hipoproteinemie: sindromului

Transsudatul

Micşorarea presiunii oncotice în (maladiile care decurg cu hipoproteinemie:
sindromului nefrotic

de orice etiologie, afectarea gravă a ficatului, caşexie.
Dereglarea metabolismului electrolitic la concentraţie crescută de Na:
Insuficienţă cardiacă, sindrom nefrotic, ciroză hepatică.
Creşterea concentraţiei de aldosteron.
Слайд 13

Transsudatul Aspectul macroscopic: lichid transparent, clar, de culoare gălbuie (gălbuie-pal), fără

Transsudatul

Aspectul macroscopic: lichid transparent, clar, de culoare gălbuie (gălbuie-pal), fără miros,

pH>7,4.
Conţinutul de proteine variază între 5-30 g/l, reacţia Rivalta (seromucina) este negativă,.
Leucocite la 1mkl, pentru transsudate este mai puţin de 1000.
Слайд 14

Excudatul Excudatul – prezintă o revărsare seroasă în cavitatea de natură

Excudatul

Excudatul – prezintă o revărsare seroasă în cavitatea de natură inflamatorie,

procesele etiologice au la bază o varietate de condiţii etiologice. În marea majoritate a cazurilor acestea sunt infecţii locale, rezultate din procesele inflamatorii ale organului respectiv sau a celor din vecinătate, traumatisme infectante sau pot să reprezinte o localizare a unor boli generale de tip septicemic.
Ca rezultat creşte permiabilitatea vaselor sangvine în special pentru proteine.
Слайд 15

Excudatul Infecții peritonite primare bacteriene Peritonite secundare (apendicită , ruptura de

Excudatul

Infecții peritonite primare bacteriene
Peritonite secundare (apendicită , ruptura de duct colestatic,

tbc)
Neoplasma
Inflamații non infecțioase
Pancreatitele
Ruperea esofagului
urinotorax
Слайд 16

Excudatul Este un lichid cu reacţie alcalină, Concentraţia proteinelor totale peste

Excudatul

Este un lichid cu reacţie alcalină,
Concentraţia proteinelor totale peste 30 g/l

şi mai mult.
Reacţia Rivalta pozitivă.
Leucocite la 1mkl, pentru excudate mai mult de 1000.
Слайд 17

Слайд 18

Excudatul Prin urmare diferenţierea exudatelor de transudate poate fi realizată în

Excudatul

Prin urmare diferenţierea exudatelor de transudate poate fi realizată în baza

unor indici de laborator macroscopici, chimici şi citologici.
Caracterul excudatelor în mare măsură depinde de cauza care a provocat revărsările lichidelor.
Слайд 19

Excudatul Astfel pot fi separate c\teva varietăţi de exudate: Excudatele seroase,

Excudatul

Astfel pot fi separate c\teva varietăţi de exudate:
Excudatele seroase, transparente, de

culoare galbenă, cu un conţinut nepronunţat în proteine – în jur de 30 g/l (în pleureziile sau peritonitele de natură tuberculoasă, reumatică, alergică);
Excudatele purulente, tulbure, de culoare galben-verzuie, proteine 70-80 g/l, densitatea 1020-1025 ( la plăci prin împuşcături şi alipirea florei bacteriene);
Excudatele hemoragice – culoare roşietică, conţinutul de eritrocite depăşeşte 5000 în 1 mkl ( tumori maligne, traume ale pleurei, pericardului, peritoneului, pancreatite acute, diateze hemoragice, tbc);
Слайд 20

Excudatul Excudatul chilos – are un aspect lăptos şi conţine o

Excudatul

Excudatul chilos – are un aspect lăptos şi conţine o mare

cantitate de trigliceride. Se observă în obturarea ductului toracic, limfoame, neoplasme.
Pseudochilos aspect lăptos nu creşte concentraţia de grăsimi se modifică structura proteică apare în distrofia lipoidă a rinichilor.
Слайд 21

Examenul de laborator al lichidelor de puncţie Examenul de laborator al

Examenul de laborator al lichidelor de puncţie

Examenul de laborator al acestor

lichide se efectuează în scop diagnostic pentru identificarea cauzei pleureziei, pericarditei, peritonitei. Extragerea lichidului poate fi realizată prin puncţie sau în unele cazuri prin incizie (lichide de puncţie).
Pentru examenul de laborator lichidul de puncţie trebuie recoltat într-un vas curat, uscat, iar pentru a preveni coagularea lichidului i se adaugă citrat de sodiu (1gr/litru) sau heparină.
Слайд 22

Analiza de laborator a lichidelor de puncţie Examinarea macroscopică (care poate

Analiza de laborator a lichidelor de puncţie


Examinarea macroscopică (care poate

fi executată de clinician la patul bolnavului notînd: aspectul, culoarea, transparenţa, mirosul),
Reacţia Rivalta,
Concentraţia proteinei
Numărarea cantităţii eritrocitelor şi leucocitelor (1 mkl),
Microscopia frotiului nativ şi colorat (citologia lichidului).
Bacteriologie
Слайд 23

REACŢIA RIVALTA Este un test de orientare rapidă pentru diferenţierea excudatelor

REACŢIA RIVALTA

Este un test de orientare rapidă pentru diferenţierea excudatelor şi

transsudatelor.
Transsudatele conţin o substanţă proteică de natură globulinică (seromucină) care denaturează cu acid acetic diluat.
Tehnica: într-un cilindru, conţinând 100 ml apă distilată şi 2-3 picături de acid acetic concentrat se picură 1-2 picături din lichidul de cercetat cât mai aproape de suprafaţa apei. Dacă reacţia este pozitivă apare o opalescenţă ca un fum de ţigară şi lichidul se consideră excudat. În caz negativ el este transsudat.
Слайд 24

DOZAREA PROTEINELOR Metoda unificată cu acid sulfosalicilic a determinării proteinelor prin

DOZAREA PROTEINELOR

Metoda unificată cu acid sulfosalicilic a determinării proteinelor prin opalescenţă.

Metoda fotometrică. Diluţia 0,1 ml -9,9ml 0,9 % NaCl
Principiu: proteinele în combinaţie cu acidul sulfosalicilic provoacă o opalescenţă, intensitatea căreia este direct proporţională cu concentraţia proteinelor.
Reagenţi:
Soluţie acid sulfosalicilic 3%
Soluţie clorură de sodiu 0,9%
Utilag: fotoelectrocolorimetru
Concentraţia proteinei în transsudate este de 5-30 g ∕l , în excudate 30-80 g ∕l.
Слайд 25

EXAMENUL MICROSCOPIC Examenul microscopic permite un studiu mai detailat al componenţei

EXAMENUL MICROSCOPIC

Examenul microscopic permite un studiu mai detailat al componenţei celulare

a lichidului şi include:
numărarea eritrocitelor şi leucocitelor în camera Goreaev la fel şi studierea microscopică a preparatelor necolorate (native) şi colorate, pentru studierea formulei leucocitare şi existenţa altor celule, în special cu caractere morfologice de malignitate.
Pentru obţinerea concentratului de celule lichidul trebuie prelevat cu o pipetă de pe fundul vasului după sedimentare şi centrifugat 5-10 min. la 1500-2000 rot∕min.
Слайд 26

Слайд 27

Examenul preparatelor native. O picătură de sediment se aplică pe o

Examenul preparatelor native. O picătură de sediment se aplică pe o

lamă şi se acoperă cu o lamelă, se examinează la început cu obiectivul mic şi apoi mare. În preparatele native pot fi depistate următoarele celule: eritrocite, leucocite, celulele mezoteliale, tumorale, detrit, grăsimi, cristale, mucus, actinomicete.
Eritrocitele – prezenţa eritrocitelor în cantităţi mici apar în rezultatul puncţiei.
Слайд 28

EXAMENUL MICROSCOPIC Excudatele hemoragice conţin o mare cantitate de eritrocite. Acest

EXAMENUL MICROSCOPIC

Excudatele hemoragice conţin o mare cantitate de eritrocite. Acest caracter

a excudatului se documentează prin numărarea eritrocitelor în camera Goreaev.
Leucocitele în cantităţi mici (pînă la 15-20 într-un cîmp de vedere) se întâlnesc în orice transsudat, în cantităţi mari (peste 100) – în excudate, deosebit de multe în excudatele purulente: infecţii acute, pneumonie, infarct pulmonar, abcese, pancreatite, tuberculoză, infecţie micotică.
Слайд 29

EXAMENUL MICROSCOPIC Celulele mezoteliului – celule mari cu diametrul 25-40 mkm,

EXAMENUL MICROSCOPIC

Celulele mezoteliului – celule mari cu diametrul 25-40 mkm, de

formă rotundă sau poligonală. Pot fi depistate în transsudate şi excudate.
Celule tumorale – pot fi suspectate după polimorfizmul pronunţat atât la formă cât şi diametru. În preparate sunt situate sub formă de conglomerate fără separări clare ale celulelor.
Detritul apare sun formă de o masă microgranulară surie în excudatele purulente.
Слайд 30

Picături de grăsimi, rotunde, refractează pronunţat lumina, se colorează cu sudan

Picături de grăsimi, rotunde, refractează pronunţat lumina, se colorează cu sudan

III. Pot fi depistate în excudatele purulente, chilotorax.
Cristale de colesterol – plăci subţiri incolore cu unghiurile tăiate. Pot fi depistate în excudatele vechi, mai des de natură tuberculoasă.
Druze actinomicotice – pot fi depistate în lichidurile pleurale în actinomicoze.
Слайд 31

PREPARATE COLORATE Preparatele se pregătesc la fel ca şi frotiurile din

PREPARATE COLORATE

Preparatele se pregătesc la fel ca şi frotiurile din urină.

O picătură de sediment din lichidul de puncţie se aplică pe lamă. Se face frotiul, se usucă, se fixează şi se colorează la fel ca şi frotiurile sangvine. Celulele din excudate se vopsesc mai intensiv, comparativ cu cele sangvine, din această cauză frotiul trebuie colorat nu mai mult de 8-10 minute.
La microscopia frotiilor se numără tipurile de leucocite, aprecierea existenţei altor tipuri de celule şi morfologia lor.
Слайд 32

Limfocite în lichidul pleural

Limfocite în lichidul pleural

Слайд 33

Eozinofile în lichid pleural

Eozinofile în lichid pleural

Слайд 34

Neutrofile în lichid pleural

Neutrofile în lichid pleural

Слайд 35

Macrofage Sunt uneori dificil de diferenţiat de celulele mezoteliale, în special

Macrofage

Sunt uneori dificil de diferenţiat de celulele mezoteliale, în special

pe coloraţiaRomanovschi.
Uneori sunt cu morfologie asemănătoare monocitelor de pe frotiul sanguin.
Uzual au aspect vacuolat al citoplasmei, cu dimensiuni mai mari decât monocitele.
Originea macrofagelor din efuzii:
din sânge;
ţesutul conjunctiv submezotelial.
Слайд 36

Macrofage

Macrofage

Слайд 37

Celule mezoteliale

Celule mezoteliale

Слайд 38

Celule mezoteliale Acoperă seroasele pleurală, pericardică şi peritoneală. Scuamoasă sau cubică

Celule mezoteliale

Acoperă seroasele pleurală, pericardică şi peritoneală.
Scuamoasă sau cubică pe

secţiuni.
Dimensiuni de 15-45 µm.
Pot exista forme binucleate sau multinucleate.
Este bine reprezentată pe preparatele citologice:
Citoplasma clară, abundentă;
Nuclei mici cu pattern cromatinian omogen;
Uzual fără nucleol.
Слайд 39

Celule mezoteliale În efuziile seroase: Celulele sunt dispuse izolat sau în

Celule mezoteliale

În efuziile seroase:
Celulele sunt dispuse izolat sau în grupuri
Celulele

mezoteliale au aproximativ 20 microni
Celulele sunt separate una de cealaltă prin intermediul unor zone cromofobe (intercelular)

Citoplasma este bine delimitată
Nucleul celulei este situat central, bine delimitat si poate conţine nucleoli (uneori greu evidenţiabil)
Când sunt izolate pot fi confundate cu macrofagele

Слайд 40

Celule mezoteliale Celule mezoteliale lichid ascitic Celule mezoteliale lichid pleural

Celule mezoteliale

Celule mezoteliale lichid ascitic

Celule mezoteliale lichid pleural

Слайд 41

Atipie celulară

Atipie celulară

Слайд 42

Afecţiuni specifice nonmaligne asociate cu prezenţa efuziilor Hipoproteinemia Acumulare de lichid

Afecţiuni specifice nonmaligne asociate cu prezenţa efuziilor

Hipoproteinemia
Acumulare de lichid în toate

cavităţile (anasarcă)
Afecţiuni renale
Nutriţie inadecvată
Clasic: transsudat
Insuficienţa cardiacă congestivă:
Cea mai comună cauză pentru efuziile pleurale cronice
Se poate asocia şi cu acumularea de lichid pericardic şi peritoneal (ascitic)
Clasic: transsudat cu celularitate bogată
Când asociază boală reumatismală sau pneumonie, efuzia conţine numeroase granulocite neutrofile
Слайд 43

Afecţiuni specifice nonmaligne asociate cu prezenţa efuziilor Procesele inflamatorii acute: Granulocite

Afecţiuni specifice nonmaligne asociate cu prezenţa efuziilor

Procesele inflamatorii acute:
Granulocite neutrofile
Material necrotic
Procese

inflamatorii cronice:
În tbc predomină limfocitele
Слайд 44

Procese inflamatorii acute bacteriene şi non-bacteriene Bacterian Caracterizate de prezenţa exudatului

Procese inflamatorii acute bacteriene şi non-bacteriene

Bacterian
Caracterizate de prezenţa exudatului purulent
Conţine
detritus

celular,
granulocite neutrofile (multe degenerate)
macrofage.
germeni patogeni (evidenţiaţi prin reacţia Gram)
celulele mezoteliale sunt rar prezente.
Poate să apară şi pe fondul unui proces tumoral

Non-bacterian
Exudatul este steril
Celule: neutrofile, limfocite, macrofage, celule mezoteliale
Apare în: pneumonii virale, infarct pulmonar, insuficienţă cardiacă