Miologie generală

Июль 26, 2022

Главная
Медицина
Miologie generală

Содержание

2. Planul prelegerii 1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului. 2. Clasificarea muşchilor. 3. Elementele auxiliare ale muşchilor.
3. Muşchiul ca organ Corpul uman conţine cca 639 muşchi, dintre care 317 sunt perechi şi 5
4. Structura muşchiului Fiecare muşchi scheletic este constituit din fibre musculare striate, ţesut conjunctiv, vase, nervi şi
5. Structura Muşchiului După compoziţie, culoare şi proprietăţi funcţionale distingem fibre musculare roşii şi albe. Aproximativ 15%
6. Structura muşchiului Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată (posedă un înalt grad de
7. Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, numărul cărora variază de la 400–2000. Fibrele musculare se grupează
8. Ţesutul conjunctiv, care uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se numeşte endomisiu. Endomisiul serveşte pentru
9. Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau venterul muscular sunt separate între ele prin perimisiu (intern).
10. Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau corpul muşchiului şi porţiunea pasivă sau tendonul. Muşchiul are două
11. Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care inervează fibrele musculare, constituie unitatea neuromotorie, numită mion.
12. Clasificarea muşchilor În dependenţă de dezvoltare Muşchi autohtoni Muşchi truncopetali Muşchi truncofugali
13. Clasificarea muşchilor Muşchi autohtoni (mm. profunzi ai spatelui, intercostali externi şi interni, transvers al toracelui, subcostali).
14. Clasificarea muşchilor Muşchi truncopetali ( m. pectoral mare şi mic, marele dorsal, psoas mare).
15. Muşchi truncofugali (m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular, sternocleidomastoidian)
16. Clasificarea muşchilor după criteriul topografic
17. În dependenţă de formă Lungi Scurţi Laţi Orbiculari Triunghiulari Pătraţi Piramidali Seraţi Romboizi Bicipitali Tricipitali Quadricipitali
20. După modul de grupare a fasciculelor musculare Unipenaţi Bipenaţi Multipenaţi Fusiformi Oblici Transversali Drepţi Circulari Radiari
23. Din punct de vedere funcţional Sinergişti Antagonişti Flexori Extensori Pronatori Supinatori Abductori Adductori Levatori Depresori Rotatori
24. După numărul articulaţiilor peste care trec Non-articulari Uniarticulari Biarticulari Multiarticulari
25. Legităţile distribuirii muşchilor scheletici Sunt de provenienţă segmentară şi la nivelul trunchiului sunt aranjaţi segmentar. Prezintă
26. Elementele auxiliare ale muşchilor Fasciile Retinaculele Canalele fibroase şi osteo-fibroase Tecile sinoviale Bursele sinoviale Trohleele musculare
27. Fasciile sunt membrane conjunctive, fibroase dense, care acoperă muşchiul la exterior
28. Funcţiile fasciilor Fasciile separă muşchii unul de altul, asigurînd contracţia lor separată. Separă grupurile de muşchi
29. Funcţiile fasciilor Datorită conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor, fasciile îndeplinesc rolul de suport şi contribuie
30. Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor. Au rol important în efectuarea anesteziei locale.
31. Retinaculele Retinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în porţiunile distale ale membrelor şi sunt situate în regiunea
32. Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv fibroase de formă circulară, care se fixează pe marginile
33. Bursele sinoviale Bursele sinoviale sunt localizate mai frecvent în regiunea de inserţie a muşchilor şi conţin
34. În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă direcţia, se formează trohleele musculare sau scripeţii musculari. Oasele
35. Pîrghie de echilibru A (punctul de sprijin) B (punctul de rezistenţă) C (punctul de aplicare a
36. Pîrghie de forţă A (punctul de sprijin) B (punctul de rezistenţă) C (punctul de aplicare a
37. Pîrghie de viteză A (punctul de sprijin) C (punctul de aplicare a forţei) B (punctul de
38. Dezvoltarea muşchilor Sistemul muscular se dezvoltă din cele trei primordii ale mezodermului: mezodermul paraxial, segmentat în
39. Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are loc formarea: Sclerotomului Miotomului Dermatomului După migrarea celulelor sclerotomului,
40. Dezvoltarea muşchilor La 5 săptămîni embrionul uman prezintă cca 35-40 somite. I – miotomii preauriculari, din
41. Proliferarea miotomilor Miotomii proliferează în direcţie ventrală şi se împart în 2 porţiuni: porţiunea dorsală –
42. În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului spinal omonim (neuromer). Fiecare nerv spinal se împarte în:
43. Variante şi anomalii musculare Variantele şi anomaliile musculare se întîlnesc din cauza retenţiei în dezvoltare a
44. Malformaţii severe sunt aplaziile musculare – absenţa uni- sau bilaterală a muşchilor. Pot lipsi sau pot
45. Sindromul Poland Sindromul Poland se caracterizează prin absenţa sau subdezvoltarea muşchiului pectoral mare, care deseori se
46. Anomalii musculare Torticolisul congenital se caracterizează prin hipertrofia sau amioplazia muşchiului sternocleidomastoidian. Scurtarea muşchiului dat poate
47. Anomalii musculare Distrofia muşchilor peretelui abdominal poate fi asociată cu malformaţii grave urogenitale (extrofie vezicală) sau
48. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Numărul fibrelor musculare variază de la om la om şi depinde
49. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Muşchii scheletici constituie la adult cca 30-40% din masa corpului. La
50. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Odată cu creşterea copilului au loc schimbări ale muşchilor masticatori. La
52. Скачать презентацию

Слайд 2

Planul prelegerii
1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului.
2. Clasificarea muşchilor.
3. Elementele auxiliare

ale muşchilor.
4. Travaliul muscular.
5. Dezvoltarea muşchilor.
6. Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor.
7. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor.

Слайд 3

Muşchiul ca organ
Corpul uman conţine cca 639 muşchi, dintre care 317

sunt perechi şi 5 impari.
Aceşti muşchi sunt formaţi din aproximativ 250 milioane de fibre musculare.

Слайд 4

Structura muşchiului
Fiecare muşchi scheletic este constituit din fibre musculare striate, ţesut

conjunctiv, vase, nervi şi formaţiuni receptoare.

Слайд 5

Structura Muşchiului
După compoziţie, culoare şi proprietăţi funcţionale distingem fibre musculare roşii

şi albe.
Aproximativ 15% din masa muşchiului este reprezentată de ţesut conjunctiv, vase şi nervi.

Слайд 6

Structura muşchiului
Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată (posedă

un înalt grad de contractibilitate).

Слайд 7

Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, numărul cărora variază de la

400–2000.
Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare, de ordine crescînde:
Fascicule primare
Fascicule secundare
Fascicule terţiare

Слайд 8

Ţesutul conjunctiv, care uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se

numeşte endomisiu.
Endomisiul serveşte pentru pătrunderea în muşchi a vaselor şi a fibrelor nervoase.

Слайд 9

Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau venterul muscular sunt separate

între ele prin perimisiu (intern).
La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiu extern).
Epimisiul continuă pe tendon sub denumirea de peritendineum.

Слайд 10

Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau corpul muşchiului şi porţiunea pasivă

sau tendonul.
Muşchiul are două capete:
Capătul proximal – punctul fix.
Capătul distal – punctul mobil.

Слайд 11

Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care inervează fibrele musculare, constituie

unitatea neuromotorie, numită mion.

Слайд 12

Clasificarea muşchilor
În dependenţă de dezvoltare
Muşchi autohtoni
Muşchi truncopetali
Muşchi truncofugali

Слайд 13

Clasificarea muşchilor
Muşchi autohtoni
(mm. profunzi ai spatelui, intercostali externi şi interni, transvers

al toracelui, subcostali).

Слайд 14

Clasificarea muşchilor
Muşchi truncopetali
( m. pectoral mare şi mic, marele dorsal, psoas

mare).

Слайд 15

Muşchi truncofugali (m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular, sternocleidomastoidian)

Слайд 16

Clasificarea muşchilor după criteriul topografic

Слайд 17

În dependenţă de formă
Lungi
Scurţi
Laţi
Orbiculari
Triunghiulari
Pătraţi
Piramidali
Seraţi
Romboizi
Bicipitali
Tricipitali
Quadricipitali
Biventeri

Слайд 18

Слайд 19

Слайд 20

După modul de grupare a fasciculelor musculare
Unipenaţi
Bipenaţi
Multipenaţi
Fusiformi
Oblici
Transversali
Drepţi
Circulari
Radiari
Spiralaţi

Слайд 21

Слайд 22

Слайд 23

Din punct de vedere funcţional
Sinergişti
Antagonişti
Flexori
Extensori
Pronatori
Supinatori

Abductori
Adductori
Levatori
Depresori
Rotatori
Constrictori

Слайд 24

După numărul articulaţiilor peste care trec
Non-articulari
Uniarticulari
Biarticulari
Multiarticulari

Слайд 25

Legităţile distribuirii muşchilor scheletici
Sunt de provenienţă segmentară şi la nivelul trunchiului

sunt aranjaţi segmentar.
Prezintă simetrie bilaterală.
Fasciculele musculare sunt orientate perpendicular faţă de axele articulaţiilor.
Muşchii sunt aranjaţi pe distanţă cea mai mică dintre punctele de origine şi inserţie.

Слайд 26

Elementele auxiliare ale muşchilor
Fasciile
Retinaculele
Canalele fibroase şi osteo-fibroase
Tecile sinoviale
Bursele sinoviale
Trohleele musculare

Oasele sesamoide

Слайд 27

Fasciile sunt membrane conjunctive, fibroase dense, care acoperă muşchiul la exterior

Слайд 28

Funcţiile fasciilor
Fasciile separă muşchii unul de altul, asigurînd contracţia lor separată.
Separă

grupurile de muşchi unul de altul şi trimit în profunzime septuri intermusculare, care se fixează pe oase.
Sporesc rezistenţa laterală şi nu permit deplasările laterale ale muşchiului în timpul contracţiei.

Слайд 29

Funcţiile fasciilor
Datorită conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor, fasciile îndeplinesc rolul

de suport şi contribuie la tracţiunile musculare.
Nodulii fasciali sunt formaţiunile ce se formează la unirea şi încrucişarea fasciilor pe oase sau pe crestele osoase.

Слайд 30

Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
Au rol important

în efectuarea anesteziei locale.
Tecile fasciale ale muşchilor şi fasciculele neurovasculare servesc ca repere în timpul intervenţiilor chirurgicale.
Fasciile localizează procesele inflamatorii şi sîngele în caz de hemoragii.
Asigură circulaţia sîngelui venos şi a limfei spre inimă.
Datorită fasciilor se menţine lumenul unor vene.
Lezarea fasciei provoacă prolabarea muşchiului în locul lezat şi formarea unei hernii musculare.

Funcţiile fasciilor

Слайд 31

Retinaculele
Retinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în porţiunile distale ale membrelor şi

sunt situate în regiunea acelor articulaţii, unde muşchii şi tendoanele musculare îşi schimbă direcţia.
Retinaculele se fixează pe proeminenţele osoase, formînd canale fibroase şi osteofibroase.

Слайд 32

Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv fibroase de formă circulară,

care se fixează pe marginile şanţurilor osoase, prin care trec tendoanele.

a) secţiune transversală
b) secţiune longitudinală
1. stratul fibros – acoperă pereţii canalelor osteofibroase.
2. stratul sinovial – acoperă tendonul şi prezintă 2 lamele:
viscerală
parietală
3. tendonul
4. cavitatea sinovială – conţine un lichid ce facilitează glisarea muşchiului.
5. mezotendonul – serveşte pentru trecerea vaselor şi nervilor.

Слайд 33

Bursele sinoviale
Bursele sinoviale sunt localizate mai frecvent în regiunea de inserţie

a muşchilor şi conţin o cantitate mică de lichid sinovial.
Bursele sinoviale se împart în:
burse subcutanate
burse subfasciale
burse subtendinoase
burse submusculare
Unele burse comunică cu cavitatea articulară.
Rolul funcţional al burselor sinoviale este acelaşi ca şi al canalelor osteofibroase.

Слайд 34

În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă direcţia, se formează trohleele

musculare sau scripeţii musculari.
Oasele sesamoide servesc drept scripete peste care trece tendonul. Ele măresc unghiul de fixare al tendonului pe os, contribuind la creşterea forţei musculare.

Слайд 35

Pîrghie de echilibru
A (punctul de sprijin)
B (punctul de rezistenţă)
C (punctul de

aplicare a forţei)
B-A (braţul rezistenţei)
A-C (braţul aplicării forţei)

Слайд 36

Pîrghie de forţă
A (punctul de sprijin)
B (punctul de rezistenţă)
C (punctul de

aplicare a forţei)
A-B (braţul rezistenţei)
B-C (braţul aplicării forţei)

Слайд 37

Pîrghie de viteză
A (punctul de sprijin)
C (punctul de aplicare a forţei)
B

(punctul de rezistenţă)
A-C (braţul aplicării forţei)
C-B (braţul rezistenţei)

Слайд 38

Dezvoltarea muşchilor
Sistemul muscular se dezvoltă din cele trei primordii ale mezodermului:
mezodermul

paraxial, segmentat în somite, din care derivă miotomii, ce dau naştere muşchilor scheletici ai trunchiului, gîtului şi parţial celor ai membrelor. Tot din miotomi apar muşchii extrinseci ai globului ocular, muşchii limbii, diafragma şi muşchii diafragmei pelviene.
mezodermul intermediar.
mezodermul lateral nesegmentat, din care se formează somato- şi splanhnopleura (visceropleura).

Слайд 39

Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are loc formarea:
Sclerotomului
Miotomului
Dermatomului
După migrarea celulelor

sclerotomului, din care derivă coloana vertebrală, din porţiunea dorsomedială a somitei se formează miotomul.
Mioblaştii (celulele miotomului) se alungesc şi se trasformă în celule musculare striate.

Слайд 40

Dezvoltarea muşchilor La 5 săptămîni embrionul uman prezintă cca 35-40 somite.
I –

miotomii preauriculari, din care se dezvoltă muşchii globului ocular
II – miotomii occipitali (nucali)
III – miotomii cervicali 8 perechi
IV – miotomii toracici 12 perechi
V – miotomii lombari 5 perechi
VI – miotomii sacrali 5 perechi
VII – miotomii coccigieni 4-5 perechi

Слайд 41

Proliferarea miotomilor
Miotomii proliferează în direcţie ventrală şi se împart în 2

porţiuni:
porţiunea dorsală – epimer
porţiunea ventrală – hipomer

Слайд 42

În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului spinal omonim (neuromer).
Fiecare nerv

spinal se împarte în:
ramura dorsală – inervează musculatura epimerului.
ramura ventrală – inervează musculatura hipomerului.
NB: Toţi muşchii proveniţi din unul şi acelaşi miotom sunt inervaţi de unul şi acelaşi nerv spinal.

Слайд 43

Variante şi anomalii musculare
Variantele şi anomaliile musculare se întîlnesc din cauza

retenţiei în dezvoltare a unuia din procesele generale.

Слайд 44

Malformaţii severe sunt aplaziile musculare – absenţa uni- sau bilaterală a

muşchilor.
Pot lipsi sau pot fi prezente capete suplimentare ale unor muşchi.
Mai frecvente sunt variantele ce ţin de muşchiul pectoral mare, biceps brahial, triceps brahial, deltoid, maseter.
Poate lipsi muşchiul palmar lung, muşchiul psoas mic şi pătrat femural.

Слайд 45

Sindromul Poland
Sindromul Poland
se caracterizează prin absenţa sau subdezvoltarea muşchiului pectoral

mare, care deseori se asociază cu agenezia coastelor şi sternului, absenţa glandei mamare, sau absenţa muşchiului mare dorsal şi dinţat anterior.

Слайд 46

Anomalii musculare
Torticolisul congenital se caracterizează prin hipertrofia sau amioplazia muşchiului sternocleidomastoidian.

Scurtarea muşchiului dat poate fi consecinţa unei fibrozări.
Hipoplazia sau absenţa dezvoltării normale a unui grup de muşchi se poate solda cu imobilizarea prin contractură a mai multor articulaţii arthrogryposis multiplex congenital.

Слайд 47

Anomalii musculare
Distrofia muşchilor peretelui abdominal poate fi asociată cu malformaţii grave

urogenitale (extrofie vezicală) sau anomalii gastrointestinale (omfalocele).
Distrofiile musculare progresive sunt un grup de defecte congenitale ale musculaturii, ce se manifestă la diferite intervale de timp după naştere sau în copilărie şi au un substrat genetic.
Miopatiile congenitale reprezintă un grup eterogen de malformaţii, condiţionate autosomal dominant.

Слайд 48

Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Numărul fibrelor musculare variază de la om

la om şi depinde de sex, vîrstă şi de efortul muscular.
Masa muşchilor creşte odată cu vîrsta şi are loc o diferenţiere a corpului şi a tendonului muscular, se formează fasciile, îşi fac apariţia bursele sinoviale şi oasele sesamoide.

Слайд 49

Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Muşchii scheletici constituie la adult cca 30-40%

din masa corpului.
La nou nou-născut – cca 20-22% din masa corpului.
La vîrstnici şi senili – cca 25-30% din masa corpului.
La persoanele care ridică greutăţi (halterofili) – cca 50-60 % din masa corpului.
La femei – cca 35 % din masa corpului.

Слайд 50

Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Odată cu creşterea copilului au loc schimbări

ale muşchilor masticatori. La nou-născut fasciculele superficiale sunt aranjate paralel cu tendoanele şi sunt de 2 ori mai scurte ca la adulţi. Muşchiul temporal la nou-născut este slab dezvoltat şi începe să se dezvolte doar după apariţia dinţilor.
Venterele muşchiului digastric la nou- născut sunt aranjate aproape pe o linie dreaptă unul faţă de celălalt.

Miologie generală

Содержание

Planul prelegerii1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului.2. Clasificarea muşchilor.3. Elementele auxiliare

Muşchiul ca organCorpul uman conţine cca 639 muşchi, dintre care 317

Structura muşchiuluiFiecare muşchi scheletic este constituit din fibre musculare striate, ţesut

Structura MuşchiuluiDupă compoziţie, culoare şi proprietăţi funcţionale distingem fibre musculare roşii

Structura muşchiuluiUnitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată (posedă

Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, numărul cărora variază de la

Ţesutul conjunctiv, care uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se

Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau venterul muscular sunt separate

Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau corpul muşchiului şi porţiunea pasivă

Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care inervează fibrele musculare, constituie

Clasificarea muşchilorÎn dependenţă de dezvoltareMuşchi autohtoniMuşchi truncopetaliMuşchi truncofugali

Clasificarea muşchilorMuşchi autohtoni(mm. profunzi ai spatelui, intercostali externi şi interni, transvers

Clasificarea muşchilorMuşchi truncopetali( m. pectoral mare şi mic, marele dorsal, psoas

Muşchi truncofugali (m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular, sternocleidomastoidian)

Clasificarea muşchilor după criteriul topografic

În dependenţă de formăLungiScurţiLaţiOrbiculariTriunghiulariPătraţiPiramidaliSeraţi RomboiziBicipitaliTricipitaliQuadricipitaliBiventeri

După modul de grupare a fasciculelor musculareUnipenaţiBipenaţiMultipenaţiFusiformiObliciTransversaliDrepţiCirculariRadiariSpiralaţi

Din punct de vedere funcţional Sinergişti Antagonişti Flexori Extensori Pronatori Supinatori

După numărul articulaţiilor peste care trecNon-articulariUniarticulariBiarticulariMultiarticulari

Legităţile distribuirii muşchilor scheleticiSunt de provenienţă segmentară şi la nivelul trunchiului

Elementele auxiliare ale muşchilorFasciileRetinaculele Canalele fibroase şi osteo-fibroaseTecile sinovialeBursele sinovialeTrohleele musculare

Fasciile sunt membrane conjunctive, fibroase dense, care acoperă muşchiul la exterior

Funcţiile fasciilorFasciile separă muşchii unul de altul, asigurînd contracţia lor separată.Separă

Funcţiile fasciilorDatorită conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor, fasciile îndeplinesc rolul

Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.Au rol important

RetinaculeleRetinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în porţiunile distale ale membrelor şi

Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv fibroase de formă circulară,

Bursele sinovialeBursele sinoviale sunt localizate mai frecvent în regiunea de inserţie

În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă direcţia, se formează trohleele

Pîrghie de echilibruA (punctul de sprijin)B (punctul de rezistenţă)C (punctul de

Pîrghie de forţăA (punctul de sprijin)B (punctul de rezistenţă)C (punctul de

Pîrghie de vitezăA (punctul de sprijin)C (punctul de aplicare a forţei)B

Dezvoltarea muşchilorSistemul muscular se dezvoltă din cele trei primordii ale mezodermului:mezodermul

Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are loc formarea:SclerotomuluiMiotomuluiDermatomuluiDupă migrarea celulelor

Dezvoltarea muşchilor La 5 săptămîni embrionul uman prezintă cca 35-40 somite.I –

Proliferarea miotomilorMiotomii proliferează în direcţie ventrală şi se împart în 2

În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului spinal omonim (neuromer).Fiecare nerv

Variante şi anomalii musculareVariantele şi anomaliile musculare se întîlnesc din cauza